O plangere depusa la Curtea de Arbitraj din Tel Aviv in primavara acestui an de avocatii lui Sorin Beraru impotriva fostului partener de afaceri in Romania, Moshe Pesah, prezinta o realitate de netagaduit: in document, Beraru vorbeste despre firma Phoenixmed, castigatoarea a sute de licitatii in sistemul sanitar, ca despre bunul sau personal! Astfel, la punctul C17 al plangerii, Moshe este acuzat ca n-a respectat contractul semnat (reamintim, este vorba de trecerea tuturor actiunilor, drepturilor de semnatura si administrare din toate firmele create in Romania impreuna cu Beraru catre acesta din urma, situatie in care se afla si Phoenixmed), inclusiv in cazul prevederii prin care se obliga, timp de 36 de luni, sa nu faca concurenta nici unei companii detinute de Sorin Beraru si sa nu intre in contact cu nici unul dintre angajatii acestora. Exemplele pe care avocatii lui Beraru le insira in continuare sunt, in majoritate, legate de Phoenixmed. Iata ce se spune in plangerea amintita:
-Pesah s-a adresat dnei Diaconu Arizona, angajata a firmei Phoenixmed, si a convins-o sa inceteze lucrul la aceasta societate si sa lucreze pentru el. Pentru a o atrage pe aceasta, Pesah i-a propus un salariu dublu fata de ceea ce i se platea la firma Phoenixmed. (…)
Pesah s-a intalnit cu dl Mordehai Trotus, fost angajat al firmei Phoenixmed, si i-a spus ca este in posesia actelor prin care Shmuel este cautat de Interpol, prezentandu-l pe acesta ca pe un talhar disparut, prin aceasta urmarind sa-l sperie pe dl Trotus si sa-l determine sa nu mai lucreze cu Shmuel si cu firmele acestuia.
Pesah s-a adresat dnei Gabi Cresu, avocat al societatii Phoenixmed, a amenintat-o si i-a spus ca scopul sau este acela de a face probleme – intentionand sa o inspaimante si sa o determine sa renunte a mai lucra pentru Shmuel.
Pesah s-a adresat dnei Luci Traian, care a lucrat la firma Phoenixmed, si i-a propus ca sa treaca sa lucreze la Medicarom, firma concurenta. Cand Ploni G. (unul dintre angajatii firmei Phoenixmed) l-a intrebat pe Pesah de ce loveste interesele firmei si ii determina pe angajati sa plece, Pesah i-a raspuns: -Ce este rau in asta?-.
Pesah s-a adresat dlui Stefan Manolescu, lucrator exemplar al firmei Phoenixmed, si i-a propus sa inceteze colaborarea cu aceasta firma. Phoenixmed a platit un supliment de remuneratie pentru ca lucratorul sa ramana in randurile acesteia.
Pesah s-a adresat dnei Otilia Stoenescu, director de sucursala a firmei Phoenixmed, si a incercat s-o convinga sa treaca sa lucreze la firma concurenta, Medicarom, a trimis dupa ea reprezentanti (dl Dan Peter, fost angajat al firmei Interagent si angajat al firmei Medicarom, si un alt lucrator din firma) sa o convinga si sa treaca sa conduca o alta sucursala a firmei Medicarom la care vor veni toti clientii. Pesah s-a adresat inca o data acestei doamne, cerandu-i informatii interne, lista clientilor, a produselor si alte date despre aceasta firma-.
Toate aceste amanunte demonstreaza ca Beraru a considerat ca Pesah a apreciat actiunile impotriva Phoenixmed ca fiind indreptate contra propriei persoane. Tocmai de aceea, cuantumul despagubirilor pe care i le solicita doar in acest caz lui Moshe este impresionant: 800.000 de dolari! De remarcat ca la punctul anterior din plangere, C16, Pesah este acuzat si ca -la numai doua luni dupa incheierea contractului cu Beraru a inceput lucrul la societatea Medicarom, firma concurenta Phoenixmed, la care a consiliat si realizat un sistem de comercializare si distribuire paralel celui de la Phoenixmed. In consecinta, Pesah a incheiat cunostinte si relatii intre Medicarom si distribuitorii si clientii ce lucrau cu Phoenixmed de multi ani-. Pentru aceasta, Beraru cere de asemenea despagubiri de alte 300.000 de dolari.
Concluzia este evidenta: Phoenixmed este in continuare sub controlul lui Sorin Beraru, ceea ce inseamna ca statul roman, prin sistemul public de sanatate, continua, prin acceptarea Phoenixmed la licitatiile din Sanatate, sa-i bage zeci si sute de miliarde in buzunar unuia pe care-l urmareste in justitie…
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane