Ministerul de Externe de la București a anunțat că ministrul Titus Corlățean face luni vizită de lucru la Kiev. „Vizita ministrului Titus Corlățean se înscrie în eforturile susținute depuse de România, atât în cadrul structurilor europene și euro-atlantice, cât și în plan bilateral, pentru soluționarea pașnică, prin dialog, a crizei acute din Ucraina.Prezența la Kiev a ministrului român al afacerilor externe are loc pe fondul escaladării tensiunilor privind peninsula Crimeea, parte integrantă a Ucrainei independente și suverane“, menționează MAE în comunicatul de presă. Limbajul de lemn nu reușește să acopere palida prezență a autorităților de la București în acțiunea diplomatică desfășurată febril zilele acestea în Europa, în urma izbucnirii celui mai grav conflict de la sfârșitul războiului rece. Nu mai e necesar să repetăm că avem sute de km de graniță cu Ucraina și câteva sute de mii de etnici români care trăiesc de generații în țara vecină.
Până acum, glasul României în această criză s-a auzit sporadic și destul de stins, deși declanșarea unui conflict de durată ar afecta cu siguranță țara noastră. Autoritățile de la București au fost harnice în dat comunicate, participări la reuniuni europene de urgență și cam atât. Guvernul Ponta a evitat pe cât a putut o condamnare directă a acțiunilor Rusiei în zona Crimeei, deși situația din Transnistria ar trebui să ne dea de pe acum fiori. Probabil e greu pentru Victor Ponta să taie firele nevăzute pe care le țesuse încă de la instalarea sa în funcție către spațiul estic, cu precădere către Rusia și China. Am înțeles că Putin reprezintă pentru el un model politic, dar atitudinea liderului rus la ceremonia de la Soci, când n-a catadicsit să stea nici măcar un minut de vorbă cu premierul nostru, ar fi trebuit să-l determine pe Ponta să-și reevalueze modelele.
Din păcate, puterea de la București nu pare prea impresionată de ceea ce pățesc ucrainienii care încearcă să iasă definitiv din sfera de influență a Kremlinului. Parlamentul României nu a adoptat nici până acum o declarație comună de condamnare a acțiunilor Moscovei, deoarece președintele Camerei Deputaților, pesedistul Valeriu Zgonea este adeptul resetării relațiilor cu Rusia și mai așteaptă încă dovezi să se convingă de faptul că e vorba de o agresiune a rușilor împotriva ucrainienilor. „Coleg“ cu Mihai Viteazul și inițiator al petiției „Free Gică“, Zgonea are mari șanse să nu priceapă mersul politicii internaționale și cu atât mai mult riscul de a repeta greșeli istorice.
Deși Zgonea, Hrebenciuc & co apreciază în continuare că rușii sunt prietenii românilor, trecutul este o bună sursă de inspirație, iar istoria ne spune clar că la est nu am avut niciodată prieteni, ci doar tovarăși de conjunctură.
?ê?£ansa României este aceea de a limpezi apele, măcar acum în al 12-lea ceas. De altfel, politica ezitantă a Bucureștilor pare să irite deja ușor aliații noștri strategici de peste Ocean. Fostul ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein a menționat că Federația Rusă a semnat un acord, în 1994, împreună cu alte puteri nucleare, angajându-se să respecte suveranitatea Ucrainei și granițele sale de atunci, cu condiția ca Ucraina să renunțe la armele sale nucleare.
„Condiția era foarte importantă, nu numai pentru SUA, China și alte puteri nucleare, ci și pentru Rusia, deoarece vecinătatea cu o putere nucleară era o mare amenințare. Ei s-au angajat în acest contract, ceea ce era acest acord. Din punctul meu de vedere, de cetățean, Rusia trebuie să-și respecte angajamentele. Cred că și România ar trebui să aibă aceeași opinie, cu siguranță SUA și aliații săi au această opinie“, a spus Gitenstein. Printre rânduri citim că SUA și aliații săi susțin că Rusia trebuie să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, așa cum s-a angajat în 1994, iar România ar trebui să exprime aceeași opinie.
În acest context, vizita lui Corlățean la Kiev, într-un moment în care autoritățile române evită o condamnare fermă a agresiunii Rusiei are aceeași valoare ca și comunicatele lemnoase emise de ministerul pe care-l conduce.
Iulia Nueleanu
