Expertii considera ca nu se mai poate face aproape nimic pentru oprirea alunecarilor celor doi versanti ai Dealului Copou din Iasi. In zona cu risc maxim se afla peste 200 de case lasate in voia sortii. Nici o firma de asigurari nu incheie polite in aceasta zona. Milioanele de dolari cheltuite in ultimii 30 de ani au intarziat producerea unei catastrofe, insa mai mult de atat nu se mai poate face.
Un deal care ar putea deveni campie
Dupa alunecarile de teren de la Parcovaci, din 1994, acum este randul Iasiului sa se pregateasca de catastrofa. Daca langa Harlau nu au fost decat cateva case daramate, pe lista neagra a Primariei iesene se afla peste 200 de case cu risc iminent de surpare. Primaria a renuntat la incercarile de a stabiliza versantul, lasand lucrurile in voia sortii. Pentru iesenii care locuiesc pe Versantul Sarariei nu mai exista alta alternativa decat sa astepte momentul in care pamantul o va lua la vale. Nici o societate de asigurari nu-si permite sa riste plata unor despagubiri certe, astfel incat iesenii din Sararie nu au la indemana nici macar varianta asigurarii.
Un imens lac ascuns la 18 metri sub pamant
Marea problema a Sarariei este apa din subsol. Intregul versant sta pe un strat de marna si loess impermeabil, situat la 12-18 metri adancime. Intre marna si straturile superioare de sol se afla panza de apa freatica. -Concret, straturile superioare aluneca pe aceasta panza si determina antrenarea intregului versant. Presiunea solului de deasupra stratului de marna determina lichefierea stratului intermediar, ceea ce accelereaza alunecarea-, a explicat Corneliu Bart, seful Serviciului Poduri-Versanti din cadrul Primariei.
Pe langa apa deja existenta in sol, Versantul Sarariei se confrunta si cu infiltratiile produse de locatarii din zona. Versantul nu este canalizat decat partial, multi locuitori avand in curte clasica fosa septica. Apa consumata de cetateni se infiltreaza in sol, adaugandu-se la apa naturala. Miscarile terenului determina ruperea conductelor de apa potabila. Apa scursa in urma unor astfel de accidente ajunge si ea in versant, accentuandu-i deplasarea. -Zona Sarariei se afla permanent in atentia noastra, fiind incadrata la categoria 0 de prioritate. Daca apar probleme cu conductele de apa, se intervine de urgenta, astfel incat avaria sa fie remediata in cel mult 24 de ore-, a declarat Tudor Tudose, purtatorul de cuvant al RAJAC.
35 de ani de lupta cu versantii
Primele lucrari serioase de consolidare a Sarariei au inceput in 1965. Prin versant au fost strecurate sute de drenuri care preluau apa din sol. Zeci de chesoane strangeau apa drenata si o conduceau mai departe, inspre Valea Calcainei. La inceputul anilor *80, Strada Simion Barnutiu a fost consolidata cu un zid de beton sprijinit de ranforti infipti la o adancime de noua metri in sol. Ultimele lucrari de consolidare au fost efectuate in 1998, in cadrul Programului Phare. Trei ranforti au fost infipti pana la 24 de metri adancime pentru a sprijini dealul. Toate lucrarile de consolidare nu au facut decat sa incetineasca scurgerea pamantului, fara a o putea opri. Cele mai multe dintre aceste lucrari nu mai au nici un rol in consolidarea versantului, fiind depasite fizic si moral. -Lucrarile au fost bune la vremea lor, dar acum sunt compromise in totalitate-, a precizat Bart.
Administratia locala a capitulat
Inainte de 1989, Iasiul primea cate 20 de milioane de lei anual pentru consolidarea versantilor. In ultimii 10 ani, pentru lucrarile de consolidare au fost alocati din ce in ce mai putini bani, suma destinata celor 11 zone de risc din Iasi fiind, anul trecut, de doar 2,5 miliarde de lei, adica de 10 ori mai putin decat inainte de 1989.
Lipsa fondurilor a fortat Primaria sa renunte la orice tentativa de a stabiliza Versantul Sarariei. Masurile de combatere a alunecarilor de teren au fost abandonate rand pe rand. In acest an, singurele masuri luate s-au rezumat la limitarea traficului rutier pe Strada Sarariei si pe stradutele invecinate.
Primarul Constantin Simirad s-a declarat inca din vara infrant in lupta cu Versantul Sarariei. -S-au montat piloni de sustinere la 12 metri adancime si, dupa un timp, s-au rupt. Am pus pilonii la 24 de metri si tot nu au tinut. De aceea, vom abandona versantii pentru care cheltuim zeci de miliarde fara nici un rezultat. Ii las sa-si faca damblaua, sa alunece, iar pe locuitorii din aceste zone ii vom dirija in alte parti ale orasului, unde nu sant alunecari de teren-, a spus primarul.
-Ce se intampla in Sararie este ingrijorator de la saptamana la saptamana. Acolo ne confruntam cu o alunecare in evolutie, impotriva careia nu mai ai, omeneste, ce sa faci. Practic, suntem nevoiti sa asteptam pana cand Sararia va ajunge in Valea Calcaina-, a precizat Bart.
Nici o firma de asigurari nu se apropie de aceasta zona
Locuitorii de pe Versantul Sarariei nu au decat doua alternative: fie sa astepte daramarea casei in care locuiesc, fie sa se mute in alta parte. Alternativa asigurarii casei este exclusa din start. Societatile de asigurari nu-si pot permite sa-si ingroape banii la temelia versantului. -Nu se fac asigurari decat pentru riscuri posibile, intamplatoare. Sararia este o zona cu risc de alunecare foarte ridicat, dezastrul fiind iminent. In aceste conditii, nici o societate nu va incheia asigurari impotriva alunecarilor de teren. Ar insemna sa-ti asumi un risc cert-, a explicat Gheorghe Dragan, directorul general al Asirom SA Iasi.
