Judecătorii Tribunalului Vaslui au admis cererea DNA de prelungire a mandatului de arestare cu încă 30 de zile pentru Dumitru Buzatu.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui care a judecat în urmă cu 30 de zile propunerea arestării preventive a șefului CJ Vaslui Dumitru Buzatu, Cătălin Constantin Crăciun, demontează integral toate susținerile demnitarului dar și pe cele ale apărării acestuia și punctează că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate complini bunul mers al anchetei de mari proporții a DNA Iași.
Buzatu a invocat și în fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele de 125.000 de lei.
Magistratul notează în preambulul expozeului său că o condiție ce trebuie respectată la momentul la care se dispune o măsură preventivă „este ca aceasta sa fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă şi, în acelaşi timp, să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit, astfel cum prevede art. 202 alin. 3 C.pr.pen”.
Probe clare
„În cauza, există probe si indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, luare de mită prev. de art. 6 și art. 7 lit. a din legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 C.pen.. Potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit fapta”, se arată în actul magistratului Constantin Cătălin Crăciun de la Tribunalul Vaslui.
Astfel, mai scrie acesta, „în cauză există probe şi indicii temeinice, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta pentru care este cercetat (cu menţiunile făcute mai sus cu privire la actele materiale reţinute în sarcina acestuia), relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă : declarațiile colaboratorului cu identitate reală Savin Emil, procesele verbale de redare a convorbirilor, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante”.
Apărări respinse fără discuții – Buzatu, necredibil
„Apărările inculpatului conform cărora suma de bani pe care a primit-o de la colaboratorul cu identitate reală ar fi însemnat un împrumut asupra căruia conveniseră anterior, nu pot fi primite.
Lăsând la o parte reacția imediată a inculpatului care, cu ocazia realizării flagrantului, a spus organelor de urmărire penală că banii îi aparțin şi reprezintă economii personale, ipoteza acordării unui împrumut de către Savin Emil inculpatului, în condițiile în care relațiile dintre cei doi erau tensionate nu este credibilă.
Din actele dosarului, rezultă foarte clar că Savin Emil era indignat că nu reușește să încasase o sumă foarte mare de bani, esențială pentru buna funcționare a societății pe care o controlează, firma sa fiind în pericol de faliment.
Decontarea sumei pretinse de către S.C SORAGMIN S.R.L a întârziat din anul 2021 până în anul 2023, fapt ce a dus la deteriorarea relației dintre cei doi.
Prietenia veche cu Savin Emil, pe care o invocă inculpatul, este mai puțin probabil că ar fi putut să reziste în aceste condiții, indignarea acestuia din urmă culminând chiar cu denunțul formulat la DNA”, se arată în motivarea instanței.
Proceduri accelerate pentru „ o plată ilegală„
„Prelungirea termenului de plată a sumei de bani datorate, ridică suspiciuni suficiente pentru a ne convinge că această conduită a inculpatului a urmărit constrângerea reprezentatului S.C SORAGMIN S.R.L să-i achite o sumă de bani necuvenită, iar după ce s-a asigurat de cooperarea acestuia, a urmat o accelerare a procedurilor cu presiuni puse asupra persoanelor implicate. Inculpatul nu avea atribuții de serviciu în ce privește recepția şi constatarea calității lucrărilor efectuate, iar presiunile exercitate asupra celor cu astfel de atribuții se exercitau prin prisma relațiilor de subordonare existente în cadrul instituției pe care inculpatul o conducea.
Din procesele verbal de redare, nu rezultă niciun fel de luare de poziție a acestor subordonați față de cerințele șefului lor direct, chiar dacă lucrările nu au fost executate cu rapiditatea cerută.
Explicațiile date de inculpat procurorului conform cărora accelerarea procedurilor de decontare a lucrărilor a fost determinată de apropierea termenului limită care ar fi dus la pierderea fondurilor europene, pot fi avute în vedere la stabilirea situației de fapt, însă nu pot justifica primirea banilor necuveniți. Cu ocazia desfășurării flagrantului, asupra inculpatului a fost identificată suma de 1250000 lei, sumă de o valoare extraordinar de mare, indiferent de mediul sau persoanele la care ne raportăm”, mai scrie magistratul Crăciun.
