Incepand de azi, o data cu intrarea efectiva in vigoare a Legii privind statutul politistului, demareaza oficial procesul de demilitarizare a Ministerului de Interne (MI). Cu toate acestea, desi se vor schimba peste noapte anumite denumiri si forme de organizare, totusi reorganizarea din temelii a MI va dura insa cativa ani buni si va costa statul peste 2.000 miliarde de lei. Schimbarea la fata a MI, promovata cu mult tam-tam de catre oficialii institutiei din dorinta de a demonstra UE ca Romania isi indeplineste promisiunile, este preconizata a se incheia in 2006. Insa este posibil ca acest termen sa nu fie batut in cuie, atata vreme cat MI nu dispune de un buget consistent si nu se va reusi o schimbare de mentalitate a plutonierilor deveniti peste noapte agenti-sefi adjuncti sau a generalilor convertiti in chestori-sefi.
Aceeasi Marie, cu alta palarie
Demilitarizarea MI, care se va face etapizat, va cuprinde inclusiv Academia de Politie, scolile de ofiteri sau centre de formare, astfel ca 60.667 de politisti vor deveni civili. Primii care vor da jos uniforma militara vor fi cei aproximativ 3.000 de politisti de la Serviciul Pasapoarte si Serviciul de Evidenta Populatiei, care vor trece pana la finele acestui an in subordinea Ministerului Administratiei Publice Locale. Singura exceptie privind demilitarizarea va fi Jandarmeria, care se va ocupa de ordinea publica, avand insa atributii distincte de cele ale Politiei Romane. Conform legislatiei ce urmeaza a fi implementata, organele de ordine se vor imparti in Politie Nationala (componenta civila, care nu are inca un statut), Jandarmerie si Autoritatea publica a structurilor locale. In acelasi timp, Politia va fi organizata in Corpul ofiterilor – format din chestori (actualii generali), comisari (maiori, locotenent-colonei si colonei) si inspectori (actualii capitani) -, Corpul detectivilor – format din detectivi principali si simpli – si Corpul agentilor – format din agenti principali si simpli (subofiteri).
Politistul, functionar public fara drept de greva
Desi Legea stipuleaza clar faptul ca politistul va fi un functionar public civil (cu statut special), care se va putea asocia si va putea sa constituie asociatii cu caracter profesional, cu toate acestea, desi civil, politistul nu va avea voie sa exprime opinii politice la locul de munca sau in public si, mai mult, chiar daca va fi nemultumit de conditiile de salarizare si munca, nu va putea sa declare si sa participe la greve sau mitinguri. Noua legislatie, care nu ofera practic politistilor nici un drept concret, ci stipuleaza doar obligatii ale acestora si sanctiuni in cazul in care acestia gresesc, prevede ca interesele politistilor vor fi promovate si aparate de catre Corpul National al Politistilor – organizatie profesionala non-profit, care insa va fi blocata atunci cand va fi pusa in situatia de a interveni in rezolvarea problemelor sociale ale membrilor sai. Singurul lucru bun din lege este insa pentru politistii care calca pe bec. Fiind asimilati functionarului public, acestia nu vor mai fi judecati de Parchete Militare (decat in cazul in care comit fapte ce aduc atingere sigurantei nationale), ci de instante civile. Surprinzator este ca desi nu vor avea voie sa faca greva, chit ca se declara nemultumiti de conditiile de salarizare, politistii vor putea detine calitatea de actionari la diverse societati comerciale. Astfel, cei mai descurcareti si influenti vor putea sa-si rotunjeasca -legal- veniturile.
Hemoragie legislativa
Sustinand ca o data cu intrarea in vigoare a noilor legi privind organizarea si functionarea Politiei si statutul politistului, oficialii MI au lasat sa se inteleaga ca implementarea etapizata a noii organizari va provoca, cel putin in urmatoarele 30 de zile, o -hemoragie- de alte noi acte normative. Astfel, in urmatoarea luna, vor fi elaborate, aprobate si publicate cel putin 100 de ordine si hotarari de Guvern. Sustinand ca noile prevederi vor fi perfectibile, oficialii MI au dat de inteles ca graba cu care vor aparea acestea ar putea vicia calitatea continutului acestora. Unul dintre actele normative care va fi finalizat curand va fi Legea politiei comunitare (care va permite actualilor gardieni publici sa devina politisti la dispozitia primarilor). In schimb, desi transformarile din MI au demarat deja, nu exista inca o legislatie privind salarizarea si pensionarea politistilor, aceasta urmand a fi elaborata doar peste o jumatate de an.
Uniformele, fata vizibila a schimbarii
Insa ce-i mai trebuie politistului o lege a salarizarii, atata vreme cat prin actul normativ privind statutul sau a fost asigurat ca va fi dotat cu noi uniforme si va fi -sprijinit in construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala in localitatea unde activeaza-? Rugati sa detalieze care va fi sprijinul concret ce va fi acordat politistilor care doresc o locuinta proprietate personala, oficialii MI au spus ca va fi elaborata o legislatie, care le va permite acestora sa apeleze la credite cu dobanzi preferentiale. Insa cand va fi aceasta finalizata si care vor fi conditiile concrete care sa permita politistilor de rand sa se inhame la contractarea unui credit pentru a-si cumpara o locuinta, oficialii MI nu au oferit un raspuns concret. In schimb au facut referire la faptul ca primii politisti care vor primi uniforme noi (diferentiate la serviciu, ceremonie si interventii), care vor costa circa 400 miliarde de lei, vor fi cei de la Politia de Frontiera (ca sa dea bine in fata turistilor straini) si cei de la Brigada Rutiera. Conform oficialilor MI, noile uniforme nu vor mai contine insemne militare, ci doar o placuta pe piept, pe care va figura numele si gradul politistului. In ceea ce priveste sustinerea financiara a noilor structuri demilitarizate, oficialii MI au aratat ca aceasta se va face in continuare de catre Ministerul de Interne, din bugetul pe care-l are la dispozitie, urmand ca autoritatile locale sa participe, daca doresc, cu anumite fonduri suplimentare.
