Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat plângerile formulate de fostul procuror șef al DNA, Serviciul Teritorial Ploiești Lucian Onea și a fostului procuror Mircea Negulescu împotriva ordonanțelor prin care Elena Iordache preferata lui Tudorel Toader a dispus pentru a doua oară, în același dosar, pentru aceleași fapte si aceleași temeiuri, luarea din nou a măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile față de aceștia după ce măsura încetase de drept.
Plângerile formulate de cei doi au fost repartizate unor complete diferite, în timp ce plângerea formulată de Mircea Negulescu a fost repartizată magistratului Rodica Cozma, fostul sef al DNA Ploiești a avut mai puțin noroc la repartizarea aleatorie, căci plângerea sa, deși depusă în aceeași zi cu cea a lui Negulescu a fost repartizată aceluiași magistrat- Neniță Simona care a soluționat și prima sa plângere în favoarea Parchetului General si a confirmat măsura, magistratul remarcându-se în ultima vreme prin opiniile separate pe care le formulează în cadrul Colegiului de Conducere al Înaltei Curți din care face parte.
Judecătoarea Neniță Simona, soția avocatului lui Cătălin Voicu, va face parte si din completul care va judeca în apel dosarul lui Liviu Dragnea.
Revenind la ceea ce s-a întâmplat astăzi la Înalta Curte de Casație si Justiție, totul părea desprins dintr-un dialog de la un colț de stradă dintre justițiabili.
La întrebarea celor doi magistrați ai Înaltei Curți de ce Elena lordache nu a procedat la prelungirea legală a măsurii controlului judiciar față de cei doi procurori din cadrul DNA – Ploiești în termenul legal, în interiorul celor 60 de zile, Codul de procedură penală stipulând în mod expres că măsura controlului judiciar se poate lua pentru maxim 60 zile dar se poate prelungi succesiv, procuroarea preferata a lui Toader Tudorel a încercat să arunce vina asupra instanței ca nu ar fi motivat in timp util încheierile de ședința si nu a știut ce sa scrie într-o eventuala prelungire. Desigur că asta nu poate conta în fața judecătorilor ca argument pentru încălcare CPP că în acest dosar, Iordache a luat în cursul urmăririi penale măsura controlului judiciar pentru o durată de 120 de zile (60 prima oară și 60 a doua oară) ceea ce contravine articolului 215 indice 1 care spune că în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau pe o durată de cel mult 60 de zile dar poate fi prelungit. Prinsă cu mâța-n sac, Iordache a insistat chiar să dovedească că încheierile Instanței i-ar fi fost comunicate în 25 septembrie, dată la care a luat din nou măsura deși controlul expirase în 24.
Ceea ce nu a spus Elena lordache dar poate fi demonstrat printr-o simplă anchetă disciplinară este că procuroarea a încercat mai întâi să antedateze ordonanța din 25 septembrie în 24 septembrie cu scopul de a crea aparența respectării termenelor și condițiilor prelungirii.
Un fax transmis însă la Parchetul General de Lucian Onea a determinat-o pe Iordache să renunțe la manevra pregătită, mai ales că, dacă ar fi fost emisă în data de 24 septembrie ar fi trebuit comunicată în aceeași zi inculpaților și organelor de poliție. Astfel, Iordache a procedat la emiterea unei noi ordonanțe de luare a controlului judiciar în același dosar pentru 60 zile, cu aceeași motivare ca și prima dată, precum că Onea Lucian ar fi incompatibil, deși e suspendat din funcție de 60 zile, iar dosarele despre faptele lui Vlad Cosma și Sebastian Ghiță nu se mai află la DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, așa încât dacă ar fi existat cândva o stare de incompatibilitate teoretică și nu faptică, aceasta a încetat, situație care nu poate fi contestată de Elena Iordache.
Discuțiile au continuat în sala de judecată în jurul ideii dacă poate fi luată de zeci de ori în 5 ani o măsură preventivă față de aceeași persoană pentru aceleași temeiuri, iar răspunsul halucinant al procuroarei Elena Iordache a fost afirmativ. A încercat cu disperare să convingă judecătorii că poate lua când dorește și pentru ce dorește orice măsură. Fără să aibă noi motive și fără ca situația de fapt să se fi schimbat.
Aberațiile Elenei Iordache, dacă vor fi confirmate de judecători vor crea un precedent periculos pentru că ar însemna că o persoana arestată pusă în libertate, ar putea fi rearestată a doua zi pentru aceleași motive pentru care abia și-a câștigat libertatea.
Mai mult decât atât, la întrebarea judecătorilor de ce nu a procedat la soluționarea in termen legal a cererilor formulate de inculpați, procuroarea a dat din nou vina pe instanță, pentru că, susține aceasta, în înțelepciunea sa, nu a avut dosarul de urmărire penală care s-a aflat în instanță.
Dialogul a continuat cu invenții si adăugiri la textele de lege în vigoare din parte procuroarei Elena Iordache care a dovedit necunoașterea legii sau dorința de a-l ține pe Onea departe de orice anchetă penală pentru ca inculpații care au fost anchetați de acesta să aibă câștig de cauză în procedurile judiciare demarate împotriva lor. Prestația Elenei Iordache — procuror cu „profil de șef DNA ” — cum susținea Toader Tudorel a rămas înregistrată pentru posteritate sau pentru cine vrea să afle motivele acesteia în două foldere audio ale ședințelor de judecata de azi, ședințele fiind înregistrate audio.
Înalta Curte a amânat verdictul în ambele dosare.
