Procurorul de caz de la DIICOT arată în dosarul transmis instanței de judecată că „față de împrejurările concrete ale comiterii faptelor, lăsarea în libertate a inculpatei Miruna Pascu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind de natură să genereze o rezonanță socială negativă în comunitate, dată fiind valoarea socială lezată prin acțiunile ilicite ale inculpatei”.
„Se impune mențiunea că, fenomenul traficului de droguri de mare risc pe piaţa internă se menţine constant şi într-un trend crescător, astfel cum rezultă și din datele furnizate de către Agenția Națională Antidrog, potrivit Raportului anual cu privire la traficul și consumul de droguri în anul 2022, în România, ceea ce arată faptul că reacţia de apărare a statului în sensul combaterii fenomenului trebuie adecvată, inclusiv prin adoptarea de măsuri ferme, în registrul cărora se înscriu şi cele privative de libertate”, mai notează magistratul.
Rezonanța socială negativă generată de sentimentul de insecuritate în rândul societăţii civile și de împrejurarea că astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a autorităților, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpatei impresia că pot persista în sfidarea legii.
Riscul ca prin comportamentul lor, inculpații să influențeze administrarea probelor în cursul cercetării judecătorești.
Pedeapsa prevazută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei, respectiv Influențarea declarațiilor ,prev. de art. 272 alin 1 C.P.,este închisoarea mai mare de 5 ani”, sun motivele pentru care DIICOT îi vrea după gratii pe Vlad și Miruna Pascu pe durata procesului.
„În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că gravitatea unei inculpări poate constitui un motiv de plasare în detenţie dacă circumstanţele săvârşirii faptelor, personalitatea acuzatului şi comportamentul acestuia fac plauzibil pericolul de a comite noi infracţiuni. În acest sens, este relevantă poziționarea inculpatei,de ignorare a regulilor aplicabile în mod egal tuturor cetățenilor statului român implicați în proceduri judiciare.
În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a unei inculpate acuzată de o faptă de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de același gen (I.C.C.J., s. p., decizia penală nr. 210/2004).
În scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpaților de la urmărirea penală și al prevenirii săvârșirii unor alte infracţiuni, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurilor arestului preventiv,respectiv a controlului judiciar, subzistă, este necesară menţinerea măsurilor arestării preventive și a controlului judiciar, măsuri care sunt proporţionale cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților”, se mai arată în dosarul de la instanță.
