Procurorul de ședință al DNA a cerut miercuri o pedeapsă cu executare pentru acuzațiile care i se aduc lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”, fără a preciza un cuantum, menționând că este atributul instanței supreme să o stabilească. Pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea lui Dragnea este de cinci ani.
Liviu Dragnea este judecat pentru folosirea influenței sau autorității de Secretar General al PSD, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, constând în realizarea pragului de validare a rezultatului referendumului.
În rechizitoriul trimis la instanță procurorii scriu:
„În calitate de secretar general al unui partid, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În concret, folosirea influenței și autorității s-a făcut în următoarele modalități:
1. ca un prim pas, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale.
2. În paralel, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie /primarii/activiștii de partid. Sistemul informatic avea două componente IT:
– o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr
– o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor. Acest sistem informatic asigura:
– comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne;
– comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
– obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului.
3. De asemenea, Nicolae-Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de care asigura validarea referendumului.
II. Demersul infracțional al inculpatului Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători (prevăzută de art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului), infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt
PREDUȚ SIMONA-CRISTINA și PREDUȚ MARIUS-MARINEL, membri, autorat
BABA CONSTANTINA, președinte și DIȚĂ COSTINEL-LEONTIN, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt, instigare
COANDĂ NICOLAE, FLORESCU MARIN, RARIȚĂ ION, TRIȚĂ CONSTANȚA, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman
VIȘAN MARIOARA, președinte și BEZNEA ION, MARIOARA ADRIAN, CULCEA VICTOR, STOICEA LUMINIȚA-ELENA, BARBU TEODORA-RAMONA, ZAMFIR MARIN-MARIUS, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 1 Alexandria, jud. Teleorman
ULMEANU IULIAN, președinte și BĂLĂNESCU GEORGE-TIBERIU, IONESCU ION, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman
CURCAN CONSTANTIN, președinte și FLOREA MARIANA, RUSU DĂNUȚ, ENE VASILICĂ, NEDELEA DORINEL, MĂRUNȚELU AUREL, PÂRVA ION, membri, complicitate
Biroului Electoral al Secției de votare nr. 314 Țigănești, jud. Teleorman
DUMITRACHE ION, președinte și PIELEANU ION, POROSCHIANU MARIN, DINU NICUȘOR SORIN, TRIFU NICOLAE, MITRAN DORINA, CIUPERCĂ CRISTINA, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman
FILIP ALINA-FLORINA, BARBU NICUȘOR, FERĂȘTEANU ION-DOREL, VÎLCAN TUDOR-DOREL, STEMATE MARIN, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman
PARTOCICĂ COSTICĂ, președinte și MIHAI ION, MATEI DANIELA, MITROI VASILE, PASCU MARIAN FLORIN, LUNGU PETRE, LEBEJOARĂ LILIANA CARLA, membri, complicitate
Biroului Electoral al Secției de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman
DUDE ILIE, NISTOR MARIN, membri, autorat și NISTOR ANGELICA-MARIANA, persoană fără calitate specială, autorat și sustragere sau distrugere de înscrisuri
SANDU ILEANA, președinte și RIZEA OLGA-IULIA, PEȚA GABRIEL, NĂDRAG ION-PAUL, CRISTEA TUDOR, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea
STAN VILI, președinte, complicitate și două infracțiuni de purtare abuzivă
CRISTIAN CORINA, HANGANU MARIA, BOBOCEA (fostă VELNIȚĂ) SIMONA, MANOLE-MIC FLORENTIN, SÎNGEREAN SORIN, TOTOLICIU ION, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj
ZGLOBIU ANCA-MARIA, președinte și VLĂDUȚ DANIELA, VESPE ADRIANA, BÎLTEANU PAULINA, FLORESCU TEODORA, ILIE MARCEL, membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj
FILIP CONSTANTIN, președinte și ȘOROP MARIAN, LUNGU AURORA-IRINA, SĂULESCU ELENA, NEȘA NICOLAE, CĂLĂRAȘU GHEORGHE-DANIEL, COCORANU MARIA, membri, complicitate
RĂBOJ DANIEL, primarul comunei Bragadiru, jud. Teleorman, dare de mită
MITROI MARIN, membru al Biroului Electoral al Secției de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman, luare de mită și complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale
Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor.
Prezentul dosar penal nu a putut să cuprindă, în mod obiectiv, analiza eventualelor infracțiuni comise în secțiile de votare de pe întreg teritoriul național, situațiile descrise și probate reprezentând numai exemple dintre cele mai relevante din punctul de vedere al procentajului de prezență la vot comparat cu media națională.”
