Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat ieri, printr-un comunicat, că peste 200 de persoane trimise în judecată de procurorii săi au fost condamnate în luna martie. Printre cei condamnați pentru fapte de corupție se numără deputatul Virgil Pop, directorul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Petre Stanciu, și mai multe persoane din conducerea instituției, un președinte de cameră de comerț, un președinte de cameră județeană de asigurări de sănătate, un șef de direcție județeană de finanțe și un director de oficiu județean de cadastru sunt între cei condamnați definitiv în martie în dosarele DNA. Procurorii DNA mai informează că în martie 2012 au rămas definitive 23 de hotărâri judecătorești pronunțate în dosare instrumentate de ei. Prin aceste hotărâri judecătorești definitive, un număr de 203 inculpați au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru luni cu suspendare și șase ani de închisoare. În afara celor amintiți mai sus, pe lista condamnaților se mai înscriu doi directori de bănci comerciale, doi avocați, un primar al unei comune, un ofițer de poliție, doi inspectori de muncă, un evaluator și 13 administratori de firme. Totuși, procurorii DNA au trimis în martie și aprilie instanței și documente care au ridicat semne de întrebare din partea judecătorilor și care au dus la respingerea cererilor pentru mandate de arestare.
Două cereri de arestare, respinse pentru probe neclare
Două cazuri recente, din luna aprilie, demonstrează că uneori rechizitoriile întocmite au lacune sau nu se sprijină pe probe solide. Un caz recent este cel al președintelui Camerei de Comerț și Industrie București (CCIB), Sorin Dimitriu. Procurorii l-au trimis în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat, opt infracțiuni de santaj în formă continuată și trei infracțiuni de abuz în servicu și șantaj. Concret, Dimitriu este acuzat, alături de alte persoane din conducerea CCIR, că a perceput de la mai mulți angajați ai instituțiie sume de bani pentru a nu-i concedia. Judecătorii însă au respins cererea de arestare, argumentând că din interceptările ambientale nu rezultă că asupra angajaților respectivi s-ar fi făcut presiuni și că aceștia au semnat de bunăvoie contracte de sponsorizare a instituției, procurorii susținând că sumele respective ajungeau în buzunarele inculpaților. Un alt caz recent este cel al omului de afaceri timișorean Nikolaus Mann. În cazul acestuia judecătoriul chiar notează în decizie că flagrantul „ridică semne de întrebare”. Mann este acuzat că a vrut să dea 100.000 de euro mită unor magistrați, prin intermediari, pentru a-și rezolva două dosare aflate pe rol. Însă flagrantul care-l incriminează pentru dare de mită a fost făcut cu bani marcați de DNA, ceea ce a dus la decizia magistraților ca omul de afaceri să fie cercetat în stare de libertate. Magistratul Curții de Apel București care a judecat cauza arată că „datele și informațiile furnizate la acest moment de actele dosarului nu sunt în măsură să justifice luarea în prezenta cauză a celei mai restrictive măsuri preventive, a măsurii arestării preventive”, precizând că înregistrările ambientale și cele telefonice nu scot la iveală decât discuții privind încheierea unui contract de asistență juridică, fără alte elemente infracționale.
Bogdan Cristescu
