Procurorii și judecătorii au de finalizat, în 2014, anchete și dosare de corupție, violență, omor sau crimă organizată, în care printre cei vizați sunt parlamentari, oameni de afaceri, bancheri, polițiști, foști magistrați și funcționari publici.
Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Stan, Relu Fenechiu, Corneliu Dobritoiu și Alin Trășculescu sunt printre actualii și foștii demnitari ale căror anchete sau procese ar putea avea finalitate în 2014.
Năstase ar putea afla astăzi verdictul în dosarul ”Zambaccian”
În 6 ianuarie, Adrian Năstase, soția sa, Dana, și Irina Paula Jianu ar putea afla care este verdictul final în dosarul "Zambaccian", care va fi pronunțat de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soții Adrian și Dana Năstase au achiziționat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, fiind achitat pentru luare de mită. Soția fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru "participație improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită și șantaj. Fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru folosirea bunurilor societății comerciale împotriva scopurilor acesteia și pentru participație improprie la folosirea de documente false la vamă, fiind achitată pentru dare de mită, spălare de bani și fals intelectual.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase și Irina Paula Jianu în 5 mai 2010. Anchetatorii au susținut că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct și prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase ar fi constat în contravaloarea unor bunuri importate din China și în cheltuielile aferente acestor importuri, precum și în contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calității", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD. Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 și pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.
Mitrea și Silaghi, printre foștii miniștri vizați în dosare
Tot Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să stabilească, în 10 ianuarie 2014, dacă restituie la Direcția Națională Anticorupție, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul "Fraudă la Referendum", în care Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, este judecat, alături de alte persoane, pentru folosirea influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Procurorii scriau, în actul de sesizare a instanței, că Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale". Anchetatorii susțineau că Dragnea a fost sprijinit în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot față de cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
Tot în 10 ianuarie, instanța supremă reia discuțiile în dosarul lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței în perioada 2000-2004, în prezent deputat, acuzat de DNA că a pretins și primit de la Irina Paula Jianu, judecată alături de el în acest dosar, foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare care au fost executate de societățile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău și Regal Glass SRL Bacău, la un imobil din Voluntari, județul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.
Direcția Națională Anticorupție anunța, în 12 septembrie, că a început urmărirea penală în cazul lui Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influență, faptele de care este acuzat fiind din perioada mai – decembrie 2012, când a fost ministru al Transporturilor. Procurorii DNA îl acuză pe Silaghi că, în cursul anului 2012, i-ar fi cerut lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa. Silaghi s-ar fi angajat, în schimbul servicului cerut lui Iordache, să intervină la funcționari din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pentru ca instituția să efectueze în termen plățile aferente contractelor încheiate cu societatea Romstrade, dar și pentru continuarea derulării contractelor, deși termenele lucrărilor erau întârziate. Procurorii susțin că, în 22 noiembrie 2012, Ovidiu Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro "pentru a-și exercita influența asupra persoanelor cu funcții de decizie din cadrul CNADNR SA în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract, pentru a nu opri decontarea certificatelor intermediare de plată aferente contractelor aflate în procedură de aprobare și pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte".
Actuali și foști parlamentari, cercetați sau judecați în dosare DNA și DIICOT
Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată în 27 februarie 2013, pentru trafic de influență, fiind acuzat că a pretins sume importante de bani, în schimbul cărora s-ar fi angajat față de omul de afaceri Nicușor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obține contracte cu statul. Ion Stan este judecat pentru două fapte de trafic de influență, respectiv pentru că i-ar fi cerut lui Dima 130.000 de lei, pentru a achiziționa combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale din 2012 și pentru achiziția de produse alimentare ce trebuiau să fie împărțite în preajma alegerilor parlamentare. Dosarul se judecă la instanța supremă, este în faza audierii martorilor acuzării și are termen în 28 ianuarie.
Un alt demnitar deferit justiției în 2013 este Alin Trășculescu. În cazul fostului deputat PDL Alin Trășculescu și al altor trei inculpați, Tribunalul a hotărât disjungerea cauzei într-un nou dosar, după ce omul de afaceri Marian Calotă a fost judecat prin procedura simplificată, pentru că a recunoscut integral acuzațiile procurorilor DNA. Calotă a fost condamnat de Tribunalul București la trei ani de închisoare cu executare. În cazul lui Trășculescu, judecata se reia în 22 ianuarie.
Alin Trășculescu a fost trimis în judecată în aprilie, pentru trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare a banilor, delapidare și uz de fals. Potrivit procurorilor, Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al organizației PDL Vrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, 50.000 de euro, sumă care ulterior a fost majorată la 150.000 de euro. De asemenea, Trășculescu a mai cerut 1,1 milioane de lei, din care ar fi primit, prin intermediul lui Calotă, în trei tranșe, 374.000 de lei.
Instanța supremă va începe, în 6 ianuarie 2014, judecarea dosarul în care fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu și alți zece generali și colonei au fost trimiși în judecată, pentru cumpărarea unor locuințe de serviciu în baza unor declarații false. Generalul maior în rezervă Corneliu Dobrițoiu, angajat al Ministerului Apărării la data faptelor, în prezent senator, a fost trimis în judecată în 4 septembrie 2013, pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și participație improprie la fals intelectual, toate cu consecințe deosebit de grave.
În 12 septembrie, DNA anunța că a început urmărirea penală față de Ioan Oltean, președinte al organizației județene Bistrița-Năsăud a PDL, vicepreședinte și fost secretar general al partidului, pentru folosirea influenței sau autorității funcției, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și pentru favorizarea infractorului. Oltean este acuzat că, în perioada 2010 – 2011, în calitate de președinte al organizației județene Bistrița-Năsăud a PDL, de vicepreședinte (2001-2011), respectiv de secretar general al aceluiași partid (mai 2011 – iunie 2012), "și-a exercitat influența" asupra președintelui și vicepreședintelui Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud, precum și asupra unor înalți demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Ministerul Economiei, pentru adjudecarea licitațiilor de către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de edili din cadrul PDL. Ioan Oltean este cercetat și pentru favorizarea infractorului, procurorii susținând că, în seara zilei de 22 martie 2012, a anunțat două persoane că a doua zi DNA urma să facă percheziții la domiciliile acestora, într-un dosar în care erau cercetate pentru fapte de corupție în legătură cu procedurile de achiziție și contractele derulate de Consiliul Județean Bistrița.
În 2014, procurorii DIICOT vor continua ancheta în dosarul care procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut, în 2 septembrie, Senatului și, respectiv, șefului statului declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian și Adriean Videanu, pentru complot și subminarea economiei naționale. Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu și Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală față de 40 de persoane cu funcții de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot și subminarea economiei naționale.
Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian și Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniștri ai Economiei, au aprobat și susținut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae și au folosit unitatea națională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari. Demersul miniștrilor Vosganian și Videanu s-a realizat în condițiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societății naționale, precizau procurorii.
Fenechiu ar putea afla dacă merge sau nu la închisoare
Instanța supremă reia în 7 ianuarie judecarea recursurilor din dosarul "Transformatorul". În 12 iulie, Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat de instanța supremă, în dosarul "Transformatorul", la cinci ani de închisoare cu executare și trei ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. La aceeași pedeapsă au fost condamnați fratele ministrului Transporturilor, Lucian Fenechiu, și Mihai Bogdan Damian. Decizia a fost atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanței supreme. În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcția de ministru al Transporturilor.
Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, fiind acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției. Faptele de care este acuzat au fost comise în perioada în care acesta nu era parlamentar.
Tot în 7 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție continuă judecata în dosarul Monicăi Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009. Ridzi, împreună cu alte 11 persoane, a fost trimisă în judecată în 3 mai 2011, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept. Procurorii anticorupție susțin că, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele de la Ministerul Tineretului și Sportului aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
În 13 ianuarie, Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea judeca recursurile din dosarul "Poșta Română", în care fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, a fost achitat de instanța de fond, în vreme ce fostul director al Poștei, Dan Mihai Toader a primit șase ani de închisoare cu executare. În acest dosar, fostul ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației Zsolt Nagy și fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu sunt acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial. Procurorii anticorupție susțin că, în perioada 2005-2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicați și cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situația juridică a terenului și a favoriza astfel societatea.
Dan Voiculescu, judecat în două dosare
Direcția Națională Anticorupție va continua în 2014 cercetările în cazul fostului ministru Ion Ariton, în dosarul "Gala Bute", în care a fost trimis în judecată fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja. Prin rechizitoriului din 6 noiembrie, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a lui Rudel Obreja, pentru fapte corupție, și scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, față de reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naționale și ai Federației Române de Box implicați în săvârșirea faptelor care formează obiectul prezentei cauze. Procurorul șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe celor de corupție din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privința soluției de neurmărire dispuse în cazul funcționarilor implicați, dar și a calificării faptelor reținute în sarcina lui Obreja.
?ê?£eful procurorului de caz aprecia că "soluția de neurmărire cu privire la Ariton Ion și la reprezentanții companiilor naționale care au sponsorizat Federația Română de Box este greșită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârșirea de către aceste persoane a infracțiunilor prevăzute de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, raportat la 248 Cod penal", respectiv pentru abuz în serviciu. Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-și autoritatea derivată din funcția de ministru al Economiei, i-ar fi determinat pe directorii celor 10 companii naționale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracțiunile menționate anterior, arăta șeful procurorului de caz.
În 2014, Curtea de Apel București va înregistra și judeca apelurile din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Tribunalul București l-a condamnat, în 26 septembrie, pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani și interzicerea drepturilor de a alege și de a fi ales, precum și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei principale. Decizia a fost atacată cu apel la Curtea de Apel București, dar Tribunalul nu a motivat până la acest moment hotărârea din septembrie. După ce decizia va fi motivată, dosarul va fi trimis pentru judecarea apelurilor în acest caz. La începutul lunii decembrie 2008, președintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție susțin că privatizarea ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.
Tot la Curtea de Apel București, Dan Voiculescu va fi judecat alături de fiica sa Camelia, în dosarul privind șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei de către directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Instanța va relua în 14 ianuarie cercetarea judecătorească în dosar. Sorin Alexandrescu va fi judecat pentru șantaj, în timp ce fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa și George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, au fost deferiți justiției pentru complicitate la această infracțiune. ?ê?£erban Pop, președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Procurorii au mai trimis în judecată SC Antena TV Group SA și Intact Publishing SRL, pentru șantaj, și SC Antena 3 SA, pentru complicitate la șantaj.
Dan Voiculescu este acuzat de procurori că, prin demersurile sale, a sprijinit acțiunile lui Alexandrescu "menite să mențină și să accentueze starea de presiune psihică asupra părții vătămate". "Demersurile de sprijin s-au făcut în mod direct, prin discuții și îndrumări adresate inculpatului Alexandrescu George Sorin și indirect, prin intermediul fiicei sale, inculpata Voiculescu Camelia-Rodica. La rândul său, inculpatul Alexandrescu George Sorin l-a informat constant, fie direct, fie prin Voiculescu Camelia – Rodica, despre stadiul acțiunilor de șantajare și despre poziția părții vătămate", au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanței.
Tribunalul București va relua în 15 ianuarie judecata în dosarul Loteria II, în care au fost deferiți justiției Camelia Voiculescu, George Copos și Sorin Pantiș, pentru spălare de bani și fals. Aceștia au fost trimiși în judecată în 29 decembrie 2008, alături de alte 10 persoane, pentru manipularea pieței de capital. Copos este acuzat că ar fi împrumutat 2.350.000 de lei de la Grivco, grup de firme controlat de Dan Voiculescu, și apoi ar fi finanțat achiziția de către această societate a unui pachet de acțiuni la Ana Imep, care ulterior au fost cesionate pentru 2.480.000 de lei. Acuzațiile privind privatizarea Electronica, numită apoi Ana Electronic, este explicată de procurori prin "inginerie financiară", care presupune operațiuni de plasare, stratificare și integrare a titlurilor de participare. De asemenea, procurorii susțin că Ana Electronic a încercat să evite și plata unui impozit de 25 la sută prin interpunerea unor persoane în procesul de vânzare-cumpărare. Prin "operațiuni de stratificare", persoanele cercetate în dosarul Loteria II ar fi vândut și revândut 40 de spații comerciale, preluate de Ana Electronic, care ar fi fuzionat prin absorbție cu Fast Service Electronica, obținând venituri de peste 23.800.000 de lei, banii intrând apoi în "circuitul spălării" prin mai multe firme, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 20 ianuarie, Tribunalul București îi va audia pe George Copos și pe restul inculpaților din dosarul Loteria I, în care Judecătoria Sectorului 2 a stabilit pedepse cu executare. Copos este judecat pentru o evaziune fiscală de peste un milion de euro și a fost condamnat de prima instanță, în 29 ianuarie 2013, la patru ani de închisoare cu executare. Cei condamnați la Judecătoria Sector 2 au făcut apel, iar dosarul a ajuns la Tribunal. Omul de afaceri George Copos, acționar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, în dosarul Loteria I, la puțin timp după ce și-a dat demisia din funcția de vicepremier. Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat și președinte al Consiliului de administrație în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza și cu sprijinul lui Cristea și Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată). Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Romtur GM Impex SRL și persoanele fizice Niculaie Ghinea și Ion Matei, inculpații ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui așa-zis "pachet" de 38 de spații comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Națională Loteria Română, susțin anchetatorii.
În 22 ianuarie, Curtea de Apel București va continua rejudecarea apelurilor din dosarul privind transferurile de jucători, în care sunt acuzați opt oameni de fotbal. Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe Ioan și Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Nețoiu și Gheorghe Popescu, decizia a fost contestată de procurorii DNA, iar Curtea de Apel București a stabilit, în noiembrie 2012, pedepse între trei și opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecați pentru înșelăciune. În faza judecării recursurilor, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în 20 mai, să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel București.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.
Dosarele "Elodia" și "Masacrul de la Perla", pe masa judecătorilor și în 2014
Curtea de Apel Pitești va continua în 2014 judecarea fostului polițist Cristian Cioacă, acuzat de omor calificat și profanare de morminte, pentru că și-ar fi ucis soția, avocata Elodia Ghinescu, în august 2007. În 2 iulie 2013, Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeș la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat și la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute, dacă decizia rămâne definitivă, 22 de ani de detenție. Sentința instanței a fost atacată cu apel de toate părțile implicate, respectiv de Cristian Cioacă, de mama și fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părți civile în dosar, și de procurori.
Înalta Curte de Casație și Justiție va primi și finaliza în 2014 dosarul atacatorului de la Perla, fostul polițist Gheorghe Vlădan. În 29 noiembrie, Curtea de Apel București a motivat decizia din 17 octombrie prin care a menținut pedeapsa hotărâtă de Tribunalul București în cazul lui Gheorghe Vlădan, condamnându-l pe acesta la închisoare pe viață. Judecătorii de la Curtea de Apel București au mai decis să mărească daunele materiale și morale la câte 150.000 de lei pentru fiecare dintre părțile civile din dosar. Instanța de apel l-a mai obligat pe Vlădan să plătească 9.005 lei daune materiale către părțile civile Georgiana și Cornel Bendre, fiica și, respectiv, soțul colegei Florinei Vlădan, ucisă și ea în masacrul de la Perla.
În 2014 instanțele vor avea de soluționat cauzele mai multor procurori și judecători deferiți justițuiei pentru fapte de corupție. Instanțele vor lua în discuție dosarele judecătoarelor Antonela Costache și Viorica Dinu, de la Tribunalul București, deferite justiției pentru luare de mită în legătură cu favorizarea unor persoane în dosare penale și pentru luare de mită, Veronica Cârstoiu, de la Curtea de Apel București, judecată pentru eliberarea omului de afaceri Dinel Staicu, procuroarei Parchetului instanței supreme Angela Nicolae, acuzată că a luat mită peste 88.000 de lei și cele ale procurorilor Tomiță Neagu și Dumitru Cristudor, ambii deferiți justiției pentru fapte de corupție. Un alt dosar cu magistrați ce ar putea să fie finalizat în 2014 este cel al foștilor procurori Marcel Sâmpetru și George Bălan, judecați alături de magistratul ICCJ Georgeta Barbălată.
Curtea de Apel București va continua în 2014 judecata în dosarul omului de afaceri Marius Locic, deferit justiției pentru fapte de crimă organizată, de natură economică, alături de directori de sucursale bancare.
La Tribunalul București se va judeca dosarul cunoscut ca "Manhattan", în care a fost trimis în judecată sirianul Omar Hayssam, pentru înșelăciune și delapidare.
În 14 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție începe judecarea recursurilor făcute de șeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, medicii Natan Lewit și Genia Ziskind, Cecilia Borza și Yair Miron, în cazul cărora Curtea de Apel București a scăzut în luna mai pedepsele în dosarul privind traficul cu ovule.
Tot în 2014, instanțele ar putea da o decizie definitivă în dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giulești, în care sunt judecați asistenta Florentina Cîrstea și fosta conducere a unității medicale, caz în care Judecătoria Sectorului 6 a dispus pedepse cu executare. Decizia a fost contestată de toți cei judecați în acest caz, dar dosarul nu a fost trimis instanței superioare, pentru că hotărârea nu a fost motivată.
