Ce se intampla in judetul Arges – mai exact modul cum se aplica si se respecta legile – frizeaza ridicolul. De cativa ani, oamenii din doua localitati agresene se -bat- pentru a reintra in posesia unui teren de 194 de hectare, amplasat de-a lungul autostrazii Bucuresti – Pitesti. Avand o valoare estimata la 13,6 milioane de dolari, terenul este dorit de diverse VIP-uri care, beneficiind de disparitia unor acte oficiale, ar dori sa speculeze pe seama proiectului de modernizare a autostrazii. Ca atare, jocurile de interese exista si sunt recunoscute de autoritatile argesene. Insa nimeni nu are curajul sa nominalizeze grupurile care fac ca incalcarea legii sa fie evidenta.
Un teren, doua comune, mii de suprapuneri de titluri
Conform actelor oficiale, in *91, prin Hotararea nr. 4, Comisia Judeteana Arges de aplicare a Legii 18 a scos suprafata de 417 hectare -proprietate a CAP Oarja- din ANSCIT Cateasca, pentru a reconstitui – conform aceluiasi act – dreptul de proprietate privata al unor persoane. Pe 21.08.1992, printr-un protocol incheiat cu BIBIF Cateasca (succesoarea ANSCIT), Comisia locala de fond funciar Oarja a preluat suprafata respectiva si oamenii au inceput sa fie pusi in posesie. Toate bune si frumoase pana in 2000, cand Primaria Bradu a revendicat suprafata respectiva. Atunci, primarul din Bradu a solicitat anularea in instanta a Hotararii nr. 4 pentru 194 de hectare. Instantele au dat castig de cauza reclamantului si Primaria Bradu a pus si ea in posesie bradenii pe acelasi teren. Rezultatul: suprapuneri de titluri, vanzari suprapuse etc.
-Disparitie- ciudata
Furiosi, localnicii din Oarja reclama faptul ca in 2001 din primarie au disparut doua registre agricole din perioada 1948-1951 si o acuza pe primarita Dumitra Teianu ca a sesizat organele de cercetare penala cu privire la disparitie la un an dupa ce situatia a fost cunoscuta. Ca atare, oamenii cred ca nu ar fi fost intamplatoare disparitia catastifelor ce trebuia sa constituie temeiul solutionarii cererilor lor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pamantului. Ei spun ca disparitia registrelor agricole poate fi pusa in sarcina unui oficial al Primariei Oarja interesat in nereconstituirea proprietatii lor. Autoritatile competente nu au gasit nici acum omul care a -sustras- registrele. Totusi, in lipsa acelor acte, oamenii din Oarja au probat cu martori – conform legii – ca inainte de colectivizare au detinut in proprietate teren in zona -crepusculara-. Insa degeaba…
Prefectul de Arges face una si zice alta
Inexplicabil, in acest -razboi- prefectul judetului Arges, Constantin Tamaga, a adoptat o pozitie inconsecventa. Numarul trei in comisia judeteana care a adoptat Hotararea nr. 4, prefectul de Arges a intrat intr-un vartej ametitor al actelor. La 13.03.2001, prin scrisoarea 3206, Prefectura Arges sustinea ca cele 194 de hectare trebuie sa revina comunei Oarja. Insa dupa trei zile, fara o explicatie plauzibila, conform concluziilor scrise, depuse la dosarul cauzei, cu depesa nr. 1503, aceeasi autoritate sustinea in instanta ca -adresa 3206 reprezinta un simplu raspuns la o petitie a Comisiei comunale de fond funciar Oarja, raspuns care apreciem ca nu poate produce efecte juridice (…), cu atat mai mult cu cat terenul in litigiu apartinea CAP Bradu, si nu CAP Oarja, asa cum dintr-o eroare materiala s-a mentionat in cuprinsul acesteia-. Bomboana pe coliva a fost consilierul juridic Catalin Dardeci, care a reprezentat interesele Comisiei judetene in fata judecatorilor. -…intimata parata arata ca este de acord cu admiterea recursului asa cum a fost formulat in scris, intrucat terenul in litigiu apartine comunei Bradu-, a fost pozitia exprimata de Comisia judeteana in intampinarea depusa la instanta. Constatand convergenta (n.r. – ilogica) punctelor de vedere ale partilor aflate in litigiu, instanta a pronuntat o decizie in sensul admiterii actiunii reclamantului Primaria Bradu. Studiind solicitarea Comisiei Judeteane Arges, in sensul admiterii recursului asa cum a fost formulat de Primaria Bradu, denota clar faptul ca aceasta din urma nu si-a aparat in mod corect sansele in fata instantei. Intrebat de ce nu a cerut respingerea recursului, Catalin Dardeci – consilier juridic al prefecturii Arges, ne-a oferit un raspuns hilar: -Ma luau la misto judecatorii!-.
Solutii -salvatoare- fara rezolvare
Desi -razboiul- este in toi, secretarul general al Prefecturii Arges, Viorica Raducanu, spune ca -s-au gasit solutii-: unii dintre proprietari vor fi stramutati, altii vor ramane pe actualele amplasamente. Problema e ca oamenii sa accepte solutia -salvatoare-. Prefectul de Arges, Constantin Tamaga, care ar trebui sa rezolve acest -razboi-, a avut o pozitie ciudata. Desi institutia pe care o conduce s-a judecat pentru delimitarea in teren a proprietatii celor 194 de hectare de teren -buclucase-, Tamaga a sustinut ca Prefectura nu are atributii legate de amplasamentul terenurilor atribuite. Surprinzator, prefectul a spus ca revendicarea suprafetei de teren respective s-a facut ca urmare -a unor interese care au aparut in zona respectiva-. Care interese exista, dar sunt necunoscute de Tamaga! Satenii care se razboiesc pentru cele 194 de hectare spun ca scandalul ar avea legatura cu faptul ca pamantul in litigiu ar urma sa fie, in parte, cuprins in planul de modernizare a autostrazii Bucuresti – Pitesti, lucrare finantata din fonduri europene. Fara a detine informatii certe, localnicii soptesc ca pe acel teren au pus ochii mai multe VIP-uri, dornice sa speculeze impreuna cu autoritatile argesene situatia creata.
Dan Terteci
