Alianţa pentru Unirea Românilor a organizat joi, 10 august, la Parlament, dezbaterea cu tema: „Economia naţională în pericol – creşterea taxelor şi impozitelor ruinează antreprenorii români”. La eveniment au participat reprezentanţii asociaţiilor patronale, oameni de afaceri şi organizaţii profesionale din România.
Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere AUR, senatorul Claudiu Târziu, a declarat că AUR a atras atenţia asupra faptului că ordonanţa sărăciei, denumită şi a austerităţii, reprezintă „ultima lovitură pe care Guvernul o poate da economiei pentru a o băga definitiv în groapă”.
„Facem eforturi pentru a bloca un astfel de document. Suntem un partid de opoziţie, aşa încât nu o putem face singuri, o putem face doar dacă avem o poziţie comună cu cei vizaţi, de micii şi mai marii contribuabili reali, cei care alcătuiesc an de an bugetul statului şi care fac posibilă funcţionarea statului. (…) Filosofia corectă a unei guvernări responsabile ar fi aceea prin care se mută sarcina fiscală de pe umerii micilor contribuabili pe cei ai marilor contribuabili, pentru că ei sunt şi marii beneficiari. De ce nu face asta guvernul? Pentru că nu are curaj, pentru că este şantajat, pentru că este obedient unor interese străine, din multe motive, dar nici unul legat de interesul naţional”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Potrivit lui Claudiu Târziu, un guvern responsabil şi priceput vizează „ridicarea tuturor românilor în prosperitate, nu împărţirea sărăciei, care nu poate fi făcută în mod real”.
Prim-vicepreşedintele AUR, Marius Lulea, a afirmat în cadrul intervenţiei sale că reprezentanţii Guvernului sunt foarte puţin interesaţi de mediul de afaceri, pentru că „în 2024 urmează „petrecerea”, sunt patru rânduri de alegeri, iar primarii şi activul de partid angajat la stat trebuie să fie hrănit”. „Ei caută o gaură pe care să o acopere, cică de câteva miliarde de euro. Această lipsă vine din neaccesarea fondurilor europene şi din neaccesarea fondurilor din PNRR. Această gaură este generată de o prognoză greşită şi de faptul că administraţia publică condusă de PSD şi PNL nu a fost în stare în anul 2023 să înceapă să aibă acces la cele 30 şi ceva de miliarde de euro din PNRR, plus fondurile europene”.
Potrivit prim-vicepreşedintelui AUR, în sectorul construcţiilor s-a făcut o promisiune că timp de 10 ani nu se întâmplă nimic. „Vorbim de nişte combinatori. Domle, îl păcălim pe ăsta, el angajează oameni, dar pe urmă îi luăm drepturile. Asta fac şi între ei. Ei sunt nişte combinatori, nu pot să lucreze altfel. Ei nu înţeleg nimic din economia reală. Dacă eşti un om de cuvânt, un stat de cuvânt, dacă ai făcut o promisiune către mediul de afaceri, nu contează că este român sau străin, tu trebuie să te ţii de cuvânt, pentru că nu mai vine nicio firmă serioasă la tine”.
„Ce avem noi de făcut, pentru că lucrurile rele pe care ei le fac vor rămâne, este să vorbim despre acestea. Presa am văzut că, oarecum, şi-a făcut treaba şi a reacţionat. (…) Noi o să facem presiune politică. Societatea civilă să facă şi ea presiune. Au şi ei în interior oamenii lor de afaceri, că de aceea nu au dat-o aşa, pe repede-înainte, că ar fi dat-o de mult această lege, însă şi în interiorul celor două partide există oameni de afaceri care sunt direct afectaţi. Există firmele lor de partid care sunt afectate”, a conchis Marius Lulea.
Deputatul AUR, Adrian Axinia, a spus că proiectul de ţară al guvernului PSD-PNL este clar: „distrugerea clasei de mijloc din România şi pulverizarea capitalului românesc. Acest lucru, deşi, după vestita rotativă, Marcel Ciolacu spunea clar că va dezvolta economia prin patriotism economic”.
„Avem o listă lungă cu multinaţionale cu cifre de afaceri mai mari de 100 milioane EURO şi profit zero în România. În timp ce IMM-urile se închid pe capete, la aşa-zişii mari contribuabili este dezmăţ total. (…) Cum este posibil ca Guvernul Ciolacu şi coaliţia de guvernare să suprataxeze micii antreprenori care sunt sărăciţi deja de pandemie, de inflaţia galopantă, de creditarea cu dobânzi mari, deşi avem soluţia cu marile sume lipsă de la buget transferate de aceşti coloşi economici în afara ţării”, a punctat deputatul AUR.
Adriana Iftime, director general Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, a prezentat impactul pe care măsurile anunţate de guvernul condus de Marcel Ciolacu îl vor avea asupra domeniului construcţiilor, în special eliminarea facilităţilor fiscale. Potrivit acesteia, „noi nu le mai numim facilităţi fiscale, ele s-au dovedit a fi pur şi simplu stimulente investiţionale”. Adriana Iftime a precizat că în 2018 construcţiile erau într-o groapă, lucru cauzat de o puternică criză a forţei de muncă. Apariţia acestui sprijin din zona fiscală ţintea către două scopuri: reducerea muncii la negru şi la gri şi prevenirea unei inflaţii.
„Aceste facilităţi fiscale au fost acordate pe o durată limitată, pe 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019 până în 2028. (…) Guvernele care au urmat nu au respectat această lege. Prima încălcare a legii a fost la începutul lui 2020. Când s-a discutat PNRR a apărut o precizare că facilităţile fiscale pe activitatea de construcţii se vor retrage treptat începând din 2025 până în 2028. A fost o decizie care s-a luat, am fost puşi în faţa faptului împlinit, asta este, am gândit că poate vor gândi o soluţie şi că poate şi retragerea aceasta treptată va putea fi gestionată încât să nu afecteze foarte mult salariile angajaţilor. Dar a urmat a doua încălcare a propriilor legi. La 1 ianuarie 2023, facilităţile fiscale au fost suprimate pe salariile mai mari de 10.000 de lei, adică au fost atacate salariile personalului foarte bine plătit, de înaltă calificare. Faptul că acum se doreşte retragerea acestor facilităţi, iarăşi le denumesc stimulente investiţionale, evident că ne loveşte foarte puternic”, a adăugat Adriana Iftime.
Ilie Şerbănescu, economist, ministru al reformei, preşedintele Consiliului pentru Reformă, a punctat că România are deja un statut clar de colonie şi nu mai are drepturi. „Noi ne plângem de Ciolacu, ne plângem de Ciucă, dar domniile lor răspund la telefoanele pe care le primesc şi fac exact ceea ce li se spune. Acest deficit bugetar şi starea economiei sunt foarte grave, mult mai profunde decât apar la suprafaţă”, a spus Ilie Şerbănescu.
Potrivit acestuia, dacă Guvernul face vreo încercare de modificare a sistemului fiscal din România „trebuie început cu deplasarea de la impozitarea muncii la impozitarea capitalului, bineînţeles a capitalului principal, acela al multinaţionalelor, altfel este o băşcălie”. „Multinaţionalele au între 55 şi 60% din cifra de afaceri şi contribuie la bugetul României cu 30%. Ele îşi plătesc taxele pe muncă, TVA-ul, dar nu îşi plătesc impozitul pe profit, pentru că îl dirijează de asemenea natură încât să pară că nu îl obţin şi atunci nu plătesc”, a afirmat fostul ministru.
Acesta a subliniat că „există două deosebiri fundamentale, dar prima şi cea mai importantă, această economie străină nu are nicio treabă decât să facă profit. Restul cade în sarcina economiei româneşti, cea care reprezintă puţin peste 40%. Aia plăteşte pensii, salarii, decontează apărarea, serviciile secrete, ordinea publică, sănătatea. Tot ce face economia străină este să facă doar profit şi să îl externalizeze fără impozitare. Probabil externalizează cam 90%, pentru că impozitul pe profit în România este plătit pe profitul declarat, nu pe profitul real”.
Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Director Centrul European de Studii pentru Probleme Etnice, a precizat că „în momentul în care tu, guvern, închizi institutele de cercetare, în momentul în care desfiinţezi posturile vacante, în momentul în care soliciţi suplimentar lichidarea a încă 15% dintre acestea, închizi, practic, orice şansă de dezvoltare a cunoaşterii încă nesoroşizate din România şi dai, din punctul meu de vedere, o lovitură de palmă”.
Gheorghe Piperea, profesor universitar, doctor în Drept, a spus că „este clar că această creştere a taxelor şi impozitelor sub masca austerităţii, pe care am mai văzut-o şi la Băsescu la un moment dat, nu va face decât să dea un brânci foarte serios micii economii naţionale, nu mă refer la economia de simbioză, parazitară şi care face ca acest ecosistem economic şi social să supravieţuiască încă. Nu vom permite să se întâmple acest lucru”.
Acesta a subliniat că „există instituţii care nu ar trebui să existe. Există instituţii care se suprapun. Vă dau un singur exemplu. În domeniul mediului există un minister al mediului, o agenţie de mediu, o gardă de mediu şi există o garda forestieră”.
Preşedintele CNC AUR, Claudiu Târziu, a prezentat la finalul dezbaterii o parte dintre concluzii. „Întâi de toate, suntem de acord că în România starea de faliment din ultimii 30 şi ceva de ani s-a accentuat. Niciun guvern nu a reuşit să aducă bugetul pe plus. Întotdeauna au fost necesare împrumuturi, de asta suntem înglodaţi în datorii. (…) A doua chestiune, este vorba despre patriotismul economic invocat de domnul Ciolacu atunci când a preluat mandatul de premier. Dânsul pare foarte surprins de ce a găsit la Guvern şi în bugetul statului, de parcă nu ar fi fost la guvernare şi până atunci cu partidul domniei sale, şi de parcă nu ar fi fost la guvernare PSD cu PNL sau separat în ultimii 30 de ani. Deodată a descoperit ce nevoie avem la buget. Ce a spus dânsul că va face? Că va miza pe patriotismul economic pentru a duce înainte ţara. Din ceea ce vrea să facă prin această ordonanţă a austerităţii sau a sărăciei rezultă următorul lucru: că patriotismul economic în viziunea domnului Ciolacu vizează desfiinţarea antreprenorilor români; că patriotismul economic în viziunea domnului Ciolacu şi a cabinetului domniei sale vizează punerea pe butuci a cercetării în România; că patriotismul economic al domnului Ciolacu vizează, nici mai mult, nici mai puţin, decât desfiinţarea domeniului cultural; nu în ultimul rând, patriotismul economic al domnului Ciolacu vrea să pună în inferioritate mediul ONG din România, natural, care nu e finanţat din surse externe, faţă de partea aceea ong-istică finanţată din surse externe”.
Potrivit lui liderului senatorilor AUR, reiese foarte clar poziţionarea guvernului Ciolacu: „Nu este pentru români, este pentru străini. Nu este pentru antreprenorii români, ci este pentru multinaţionale. Nu este pentru ONG-urile sănătoase, româneşti, nefinanţate din surse Soroş sau altceva care au programe ideologice de dezvoltat. Această poziţionare anti-românească eu cred că este cea mai gravă dintre toate”.
