Miruna Lepuș abia a terminat facultatea și, în cartea de debut "Despre Eminescu și ce am învățat descoperindu-l", apărută la Ed. Vremea (Colecția "Fapte, idei, documente"), lansată ieri la librăria M. Sadoveanu, mărturisește că poetul național a fost "prima dragoste și cea mai durabilă". De aceea, nu s-a oprit la programa școlară și a căutat să citească mai mult, convinsă că înțelegerea poeziei eminesciene este deplină dacă studiază și proza și, cu deosebire, publicistica și îi cunoaște viața așa cum a fost, dincolo de prefabricatele didactice. Așa a apărut această carte în care avem prilejul să vedem cum un tânăr, nemaculat de prejudecăți sau complexe, dornic de adevăr, reconstituie viața lui Eminescu între dimensiunile socio-economice, politice și culturale ale vremii sale. În acest scop, folosește articolele publicate de-a lungul anilor, apelează la personalități de prestigiu. A luat în serios cuvintele lui Em. Cioran: "Fără Eminescu, am fi știut că nu putem fi decât esențial mediocri, că nu este ieșire din noi înșine, și ne-am fi adaptat perfect condiției noastre minore". Or, pentru a ne elibera de "destinul nostru minor" autoarea crede că e necesar să aflăm și, mai ales, "să impunem adevărul", căutându-l dincolo de șabloanele didactice sau ideologice, de "e-urile" mediatice, cutezând a-și folosi propria minte însetată decât mai multă cunoaștere și adevăr. O face cu o seriozitate demnă de admirație, cu spirit de discernământ, sinceritate și candoarea vârstei.
