Fosile de dinozauri din familia Rhabdodontide, unice în lume, cu o vârstă de aproximativ 70 de milioane de ani, au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, în apropierea localităţii Vălioara din Bazinul Haţeg, judeţul Hunedoara, ca urmare a cercetărilor efectuate în ultimii ani de către o echipă internaţională formată din cercetători de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti şi de la Departamentul de Paleontologie al Universităţii „Eotvos Lorand” Tudomanyegyetem din Budapesta (ELTE – „Eotvos Lorand” Tudomanyegyetem).
Primele indicii ale existenţei siturilor fosilifere din zonă au fost identificate încă din 2019, iar cercetările ulterioare au scos la lumină resturile unor asociaţii bogate de vertebrate care au trăit aici către sfârşitul perioadei Cretacic.
Cele mai numeroase fosile de dinozauri identificate aparţin unei specii ierbivore, bipedă şi de talie mică, 2 – 6 m lungime, membră a grupului Rhabdodontidae. Studiul acestui bogat material fosil este în curs de desfăşurare în cadrul unui acord multianual de colaborare dintre cele două universităţi, iar primele rezultate ale acestor cercetări au fost publicate în decembrie 2023 în revista de specialitate „Cretaceous Research”, ceea ce reprezintă o confirmare a descoperirii din partea comunităţii ştiinţifice. Oasele descoperite sunt într-o stare de conservare foarte bună, fără să fi fost sparte sau deteriorate în mod excesiv în pofida vechimii lor şi includ şi părţi ale scheletului care nu au fost niciodată identificate la Rhabdodontide anterior acestui studiu.
„Deşi rude apropiate ale acestor dinozauri au fost descoperite şi pe alte continente, de exemplu în America de Nord sau chiar Australia, familia Rhabdodontidae în sine a fost strict endemică arhipelagului insular al Europei cu 85 până la 66 de milioane de ani în urmă. Acest grup de dinozauri ierbivori relativ mici ca şi talie, de 2 până 6 m lungime, include, în prezent, 9 specii diferite, dintre care 3 cunoscute doar din zona Transilvaniei, în România. În plus, multe dintre aceste specii au fost identificate doar recent, în ultimele două decenii, în principal datorită extinderii cercetărilor sistematice, în Bazinul Haţeg şi în alte părţi ale Europei. Scheletele parţiale descoperite şi studiate de noi indică, însă, că acest grup de dinozauri era probabil încă şi mai diversificat decât se consideră în prezent, cu noi specii ce ar putea fi descrise în viitor”, a declarat autorul principal al studiului şi doctorand la Universitatea ELTE – „Eotvos Lorand” Tudomanyegyetem din Budapesta, drd. Janos Magyar.
„Localitatea fosiliferă numită de noi K2, locul de origine a asociaţiei de fosile discutate în articolul recent publicat, este localizată în partea cea mai vestică a Bazinului Haţeg unde, după estimările noastre, se află cele mai vechi roci sedimentare cu resturi de reptile, cu vârsta de aproximativ 71 de milioane de ani. Având în vedere mediile de viaţă diferite indicate de rocile de la Vălioara, precum şi vârsta lor ceva mai veche, este probabil ca descoperirile noastre să releve o asociaţie faunistică nouă, nedocumentată de cercetările anterioare. Dar pentru a stabili asta, cercetările trebuie continuate şi chiar aprofundate”, a declarat conducătorul grupului de cercetători, dr. Gabor Botfalvai de la Universitatea ELTE.
„Semnificaţia ştiinţifică a materialului recuperat din situl fosilifer K2 este cu atât mai mare cu cât el cuprinde resturile asociate ale unui număr mic de indivizi, probabil, doar 2 – 3 exemplare aparţinând aceleiaşi specii, indivizi cu talii similare, şi de la care s-au păstrat atât oasele diagnostice ale craniului, cât şi vertebre şi oase ale membrelor. Astfel de asocieri de resturi scheletice reprezentând diferite părţi ale corpului – şi care, deci, permit o reconstituire fidelă a morfologiei animalului – sunt extrem de rare în cazul Rhabdodontidelor, iar cea studiată de noi este prima documentată temeinic din împrejurimile Văliorii”, a spus unul dintre coordonatorii grupului de cercetători, dr. Zoltan Csiki-Sava, conferenţiar la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Bazinul Haţeg este renumit de mai bine de un secol pentru descoperirile de fosile de dinozauri pitici din roci Cretacic superioare. Primele resturi de dinozauri provenite din Haţeg au fost studiate de către excentricul paleontolog baron Franz Nopcsa care, acum 120 de ani, a descris de aici şi primele resturi de Rhabdodontide. Fosilele de dinozauri din Cretacicul târziu din Europa sunt mult mai rare decât cele din depozite de aceeaşi vârstă din America de Nord sau Asia; în plus, acestea sunt de regulă mai puţin complete, fragmentare şi izolate. Astfel, nu se cunoaşte niciun schelet complet de Rhabdodontid, ceea ce face foarte dificil studiul sistematic al grupului.
Cercetătorii echipei internaţionale consideră că prin compararea abundentului material de Rhabdodontide descris în noua publicaţie cu cel aflat deja în colecţiile istorice, precum şi studiul aprofundat al fosilelor descoperite recent sau care vor fi descoperite în viitorul apropiat, va permite o cunoaştere mult mai detaliată a acestui grup de dinozauri tipic europeni, contribuind la elucidarea originii, diversităţii specifice şi evoluţiei lor. Concomitent, studiul vertebratelor fosile recent descoperite în zona Vălioara va permite conturarea unei imagini mai fidele despre compoziţia şi ecologia acestei faune de dinozauri pitici ce a trăit cu doar scurt timp înainte de dispariţia totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani.
