Aurel Frățilă, extrădat în SUA pentru conspirație și spălare de bani
În ultimii ani, România apare din ce în ce mai des în ecuațiile traficului de armament pentru țări puse pe lista neagră în plan internațional. După celebrul caz al traficantului de armament de talie mondială Viktor Bout, poreclit „Negustorul Morții“, prins și cu ajutorul autorităților române, un nou caz de trafic de armament aduce România în atenția presei internaționale. Una dintre țările aflate pe „lista neagră“ a Vestului este Iranul, țara care se află într-un conflict deschis cu Occidentul în special din cauza dosarului său nuclear și ambițiilor sale de a deveni o adevărată putere militară regională care ar putea schimba balanța echilibrului de putere nuclear și așa fragil din Orientul Mijlociu. Din această perspectivă, Iranul este o țară extrem de activă pe piața neagră a armamentului mondial iar mulți „vânzători neoficiali“ își oferă marfa și serviciile puterii de la Teheran. SUA și Europa sunt preferate pentru importul de armament de precizie și sisteme tehnologice avansate. În toată această ecuație, România pare să joace un rol din ce în ce mai important în ultimii ani ca țară de tranzit pentru armamentul modern din SUA și UE care pleacă apoi către Iran. Cea mai recentă poveste în acest sens a fost dezvăluită ieri când un român, fost angajat al MApN, urmează a fi extrădat către Statele Unite, fiind acuzatcă a făcut comerț cu produse militare în Iran. Extrădarea acestuia vine după ce Curtea de Apel București a admis cererea autorităților judiciare americane. În România, cazul a fost investigat de către DIICOT în colaborare cu SRI. Cetățeanul român în cauză este Aurel Frățilă, acesta fiind acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate și pe aparate civile, dar și militare. Astfel, Aurel Frățilă a intrat în atenția autorităților judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităților de la București, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale. Exportul de componente era coordonat de către generalul iranian Jamshid Ghassemi.
Cei doi au fost inculpați în data de 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani și pentru conspirație în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licențele de la Departamentul de Stat american. Potrivit unui site care monitorizează capacitățile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian și fostul locotenent român, actualmente un businessman de succes în domeniul aviaticii private, au încercat să exporte din SUA către România giroscoape militare și accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, destinația finală fiind Iranul. Generalul iranian a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă de către autoritățile thailandeze sub pretextul că, în cazul în care fi extrădat în SUA, acesta va fi torturat pentru a dezvălui secrete militare ale Iranului Atunci, generalul iranian a scăpat ca prin urechile acului din cauza unei portițe juridice din cadrul acordului bilateral de extrădare din SUA și Thailanda care prevede unele excepții atunci când vine vorba de acuzații cu caracter militar.
Fostul ofițer român riscă 20 de ani de închisoare
Potrivit motivării Curții de Apel București, fostul militar Aurel Frățilă a fost reținut de către procurorii Parchetului Curții de Apel București pe data de 11 ianuarie, pentru 24 de ore, iar a doua zi a fost prezentat Curții în vederea acordului extrădării sale în SUA. Frățilă este urmărit internațional pe baza unui mandat de arestare emis la data de 17.10.2006 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului California. Acuzațiile reținute de americani sunt conspirație la încălcarea Legii de control al exportului de arme și spălare de bani, care sunt pedepsite de legile din SUA cu închisoarea de la 5 la 20 de ani.
Tribunalul din California a constatat că Frățilă a conspirat alături de alte persoane pentru exportul din SUA a unor piese de avion, prin contrabandă, urmând ca acestea să ajungă în Iran. Americanul cu care Frățilă bătuse palma era însă o „sursă confidențială“ a Departamentului de Securitate Națională a SUA. Procurorii americani susțin că „în lunile august și septembrie 2006, Frățilă Aurel i-a trimis în scris sursei confidențiale instrucțiuni detaliate pentru trimitere componentelor prin contrabandă din SUA, prin falsificarea facturii de transport și a documentelor de control ale exportului“.
Fostul angajat al MApN s-a opus cererii de extrădare formulată de autoritățile americane, explicând magistraților CAB că și în anul 2006, SUA a mai formulat pe numele său o solicitare de extrădare, care a fost respinsă. „Curtea constată că s-a formulat împotriva numitului F.A., anterior ratificării Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, doar o cerere de arestare provizorie în caz de urgență în vederea extrădării, care a fost respinsă ca nefondată prin încheierea nr.16F din data de 04.12.2006 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală în dosarul nr.10482/2/2006, nemaifiind formulată ulterior o cerere de extrădare.“
Nevinovat în România, judecat în SUA
Frățilă a mai declarat că a fost cercetat și în România, de către procurorii DIICOT, pentru aceleași fapte, dar a fost scos de sub urmărire penală. Magistrații CAB au apreciat însă că acest motiv nu poate împiedica extrădarea, aceasta „neacordându-se decât în cazul în care persoana căutată a fost condamnată sau achitată pentru infracțiunea pentru care se solicită extrădarea“.
Judecătorii Curții de Apel nu au analizat faptele presupuse a fi comise de Frățilă, asupra acestora urmând să se pronunțe justiția americană. Practic, CAB a verificat doar dacă solicitarea de extrădare formulată de SUA respectă prevederile Tratatului de Extrădare dintre România și SUA, adoptat în 2007 și ratificat în 2008, respectiv „cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copii ale mandatului de arestare și ale rechizitoriului, în cauza penală în care este cercetată persoana extrădabilă, documentele fiind depuse și în traducere legalizată în limba română.“
Instanța română a mai constatat că „este îndeplinită și condiția dublei incriminări“, și anume faptele de care îl acuză americanii să aibă corespondent și în legea penală românească. Magistrații au constatat că acestea sunt prevăzute de codul vamal și legea combaterii contrabandei, precum și cea a prevenirii și combaterii spălării banilor.
În finalul motivării, judecătorii români s-au declarat convinși că Frățilă va avea parte în SUA de un proces corect.
„Nu există motive pentru a considera că persoana extrădabilă va fi judecată în Statele Unite ale Americii de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare“ se mai arată în motivarea CAB, care l-a arestat pe Frățilă pentru 30 de zile, de la 11.01.2013 până la 9.02.2013. Fostul militar a formulat recurs, care va fi judecat luni, 21 ianuarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Echipamente militare performante obține ilegal
Potrivit unor documente juridice obținute de jurnaliștii de la RISE Project de la Curtea de Justiție din San Diego, California, iranianul Jamshid Ghassemi, general de aviație, și omul de afaceri român Aurel Frățilă au încercat să exporte componentele militare, între care accelerometre pentru sisteme de navigație aeriană, fără să aibă licență de la autoritățile americane. Cu alte cuvinte, Frățilă și Ghassemi au conlucrat pentru exportul de tehnologie avansată care putea fi folosită pentru ghidajul rachetelor balistice iraniene către diverse ținte. Potrivit documentelor americane prezentate de RISE Project, pe 20 septembrie 2006, Frățilă i-a trimis instrucțiuni prin intermediul poștei electronice unei persoane din SUA. Acestei persoane i s-a cerut trimiterea a 12 accelerometre. Ghassemi și Frățilă ar fi transferat apoi prin intermediul băncii ING o sumă de 70.000 de dolari către furnizorul american căruia îi solicitaseră aceste echipamente. Ceea ce știau cu siguranță anchetatorii era că banii au fost transferați în San Diego California. Transportul ar fi trebuit să ajungă la o adresă din București prin UPS, un serviciu poștal din SUA.
Afacere româno-suedeză
Imediat după arestarea în noiembrie 2006 în Thailanda a generalului iranian Ghassemi, autoritățile americane au cerut autorităților române să-l aresteze pe Aurel Frățilă însă Curtea de Apel București a respins însă cererea de arestare. Tot în noiembrie 2006, procurorii români au început urmărirea penală împotriva unei firme controlate de Aurel Frățilă – A.P.S. Trading Serv SRL – pentru săvârșirea “infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional“, potrivit RISE Project. În iunie 2008, procurorii români au extins urmărirea penală pentru o altă infracțiune: nerespectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de import sau export. Cu toate acestea, în ianuarie 2011, procurorii au scos firma de sub urmărirea penală pentru ambele capete de acuzare. Conform aceleiași surse, firma APS Trading Serv a fost fondată, în 1997, de suedezul Ulf Axel Pettersson (65,3%) și de Aurel Frățilă (34,7%). Ulf Pettersson, în vârstă de 63 de ani, locuiește astăzi într-un orășel elvețian, dar este proprietarul companiei suedeze EMTC Aviation AB care distribuie componente pentru avioane și elicoptere. Suedezul s-a retras din afacerea românească în data de 31 ianuarie 2006, cesionând participația către Aurel Frățilă cu zece luni înainte ca procurorii români să înceapă urmărirea penală împotriva firmei.
Operațiunea „Sniper“, reușită cu ajutor românesc
Acest caz nu este unul singular, autoritățile române confruntându-se cu un caz similiar în urmă cu circa trei ani de zile. Atunci, acestea au dat semnalul care a dus la anihilarea unei alte rețele de trafic de armament pentru Iran. În luna septembrie a anului 2008, vameșii și polițiștii de frontieră de la Otopeni aveau să descopere într-un colet 200 de lunete, fapt care a dus în 2010 la dezmembrarea unei rețele iraniene de trafic de arme care avea ramificații în mai multe state europene. Presa din Italia a scris atunci că autoritățile române au colaborat cu cele din Peninsulă în ancheta care a vizat exportul ilegal al unor echipamente militare către Iran, prin încălcarea embargoului internațional. „Corierre della Sera“ a scris că, în cursul operațiunii „Sniper“, Garda Financiară din Italia a arestat șapte persoane – cinci italieni și doi iranieni – acuzați de export ilegal către Iran de arme și echipamente militare, prin încălcarea embargoului internațional impus acestei țări. Publicația citată dezvăluia că dintre cei cinci italieni, unii locuiesc în Elveția. Doi agenți ai serviciilor secrete iraniene au fost arestați la Torino și Roma, iar alți doi au fost dați în urmărire. Anchetatorii citați de „Corriere della Sera“ au declarat că rețeaua a reușit să transporte echipamente militare din Italia spre Iran, inclusiv prin intermediul unor persoane de legătură din țări terțe. Cu ajutorul unei strânse colaborări cu autoritățile din Marea Britanie, Elveția și România, polițiștii italieni au reușit să întrerupă furnizarea către Iran a aproximativ 1.000 de sisteme optice de mare precizie, fabricate în Germania, și a 120 de măști respiratorii pentru scafandri, precum și butelii de oxigen. Conform agenției italiene Adnkronos, operațiunea „Sniper“, demarată după confiscarea în România a 200 de lunete militare, a permis și blocarea negocierilor pentru vânzarea în Iran a unui elicopter militar care în prezent este staționat în Africa.
Frățilă are un băiețel cu Bianca Brad
Aurel Frățilă a fermecat unele vedete autohtone încă pe vremea când purta uniforma militară. Presa mondenă l-a prezentat la diferite evenimente alături de Bianca Brad, cu care are o relație din anul 2003, dar și un băiețel, pe nume Luca, în vârstă de nouă ani și jumătate. Bianca Brad a dezvăluit într-un interviu că l-a cunoscut pe Aurel la o sală de fitness, și a fost atrasă de seriozitatea lui, o calitate greu de găsit, crede ea. ”Relația s-a înfiripat la mult timp după ce ne-am tot intersectat pe acolo, nici unul dintre noi nefiind genul care să facă avansuri. M-a atras tocmai seriozitatea lui și mai ales faptul că este un om care își asumă responsabilitățile, o calitate din ce în ce mai greu de găsit” a declarat Bianca pentru revista ”Flacăra.” Un moment de cumpănă în viața cuplului a reprezentat moartea celui de-al doilea copil, o fetiță, în anul 2007, când Bianca Brad a pierdut sarcina cu doar câteva zile înainte de naștere.
Mădălin Necșuțu
Mihai Niculescu
