Jaful comis asupra patrimoniului sindical după 1989 suscită și acum interes pentru opinia publică, dar mai ales pentru organele de anchetă care se chinuie de ani buni de zile să urmărească traseul celui mai mare furt comis din visteria statului român. Zeci de dezvăluiri de presă și de dovezi aruncate de jurnaliștii de anchete de-a lungul anilor nu le-au fost suficiente anchetatorilor să tragă la răspundere vinovații acestei mari caracatițe. Cert este că pe acele acte care au stat la baza hoției sunt scrise numele unor personaje-cheie care activează și astăzi în viața sindicală, politică. Printre aceștia se află și Daniela Andreescu, fosta șefa a Secretariatului General al Guvernului (SGG) din timpul guvernării Boc, demisă în urma unui scandal cu case de la RAAPPS. Cele mai noi dezvăluiri despre ce s-a întâmplat cu averea mișcării sindicale din România sunt aduse într-un interviu de către ?ê?£tefan Călinescu, fostul președinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) , cel care s-a luptat ani de zile în instanță pentru recunoașterea și recuperarea patrimoniului UGSR. În aprilie 2010, acesta a reușit să demonstreze continuitatea organizației iar acest lucru dă frisoane reci pe spate actualilor lideri a confederațiilor, pentru că, dacă asta înseamnă și trecerea patrimoniului în proprietatea organizației, ar însemna debutul unui lung șir de procese. Prădarea patrimoniului UGSR s-a făcute treptat și în bucățele mici de către noile sindicate, federații, confederații, toate libere care și-a cerut partea din colosul ce se numea pe vremuri UGSR.
Ceea ce este însă interesant din acest ultim interviu acordat de ?ê?£tefan Călinescu pentru numărul doi al ziarului „Solidaritatea“, este faptul că fostul lider al UGSR demască o serie de jafuri ale patrimoniului acestui monopol sindical și pune la dispoziția opiniei publice o serie de documente care atestă cârdășia din spatele furturilor. Printre numelor celor care au girat acest furt se regăsește și cel al Danielei Andreescu, fosta șefă a SGG devenită cunoscută în urma unor intervenții la RAAPPS pentru a da case tuturor membrilor familiei sale. Pe 25 noiembrie 2011, premierul Emil Boc a demis-o pe Andreescu din fruntea Secretariatului General al Guvernului, în urma scandalului în care aceasta s-a aflat după ce RAPPS, regia din subordinea ei, a acordat un spațiu cu chirie soțului său. Presa mai scrisese și că fiica și fiul vitreg al acesteia au ocupat diverse posturi guvernamentale, tot datorita influenței Danielei Andreescu.
Documente false
Numele acesteia apare încă din 1993 pe o serie de documente care aveau să stea la baza furtului patrimoniului sindicatelor care a urmat. ?ê?£tefan Călinescu vorbește în acest interviu de înstrăinarea și fraudarea patrimoniului UGSR de către unii reprezentanți ai CNSLR-Frăția, Cartel Alfa, CSDR și BNS, în baza unui protocol din 07.12.1990. „Este concretizată în hotărâri (se înțelege, ilegale) ale confederațiilor sindicale în baza cărora, din conturile blocate la BCR și CEC, au fost sustrase cu documente false mari sume de bani“, spune acesta pentru ziarul „Solidaritatea“. Pentru a-și argumenta afirmațiile, Călinescu vine și cu o serie de acte precum Procesul -verbal din 04.07.1990 și Protocolul din 07.12.1990 privind înființarea Convenției Naționale pentru administrarea patrimoniului sindical comun; Hotărârea nr. 35/13.11.1992; Hotărârea nr. 37/13.11.1992, semnată de Victor Ciorbea, Miron Mitrea și Liviu Luca; Hotărârea nr. 38/13.11.1992, semnată de Victor Ciorbea, Miron Mitrea și Liviu Luca, avizată financiar de Valeriu Visalon și juridic de către avocat Daniela Nicoleta Andreescu; Hotărârea nr. 39/17.11.1992; Hotărârea nr. 1/15.02.1993, semnată de Boajă Minică, Miron Mitrea și Liviu Luca și avizată financiar de către Valeriu Visalon și juridic de către av. Daniela Nicoleta Andreescu. Ultimele trei hotărâri au ca girant juridic pe Daniela Nicoleta Andreescu, nimeni alta decât „madam patru case“, fosta șefă a secretariatului general în cabinetul premierului Emil Boc. O fată bună în casă în toate guvernările, care nu s-a dat niciodată în lături de la a fi implicată în tot felul de afaceri păgubitoare pentru stat.
Juristul sindicaliștilor acuzați de fals în documente
Conform C.V.-ului său, după absolvirea facultății de drept în 1990, Andreescu a lucrat în cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR-Frăția). Până în 1994, Daniela Andreescu a lucrat pe posturile de jurisconsult (noiembrie 1990 – ianuarie 1991), consilier juridic (ianuarie 1991 – octombrie 1993) și șeful Departamentului Juridic (octombrie 1993 – octombrie 1994). Documentul prezentat în ziarul „Solidaritatea“ arată foarte clar semnătura acesteia pe mai multe documente incriminatoare. În urma cercetărilor DNA s-a stabilit că mai multe acte prin care UGSR a fost jefuit de către reprezentații CNSLR, CNS CARTEL ALFA și CSI FRĂȚIA poartă o semnătură falsă. La primul sindicat enumerat în această listă lucra pe atunci ca jurist și Daniela Andreescu care ar fi trebuit să verifice cu atenția legalitatea actelor care îi treceau prin mână. Fostul lider al UGSR, ?ê?£tefan Călinescu a afirmat atunci că semnătura sa a fost falsificată de către un anume Porojan Ilie, fapt recunoscut ulterior și de acesta care s-a scuzat că a făcut acest lucru la rugămintea lui Boajă Minică, fost vicepreședinte al CNSLR Craiova (1990-1994), apoi trezorier al CNSLR Frația în București, devenit ulterior deputat din partea PDSR și profesor universitar de economie la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“.
Averea sindicatelor
Presa a semnalat deja câteva componente ale acestei uriașe averi adunate în secolul trecut. În ianuarie 1990 ea era compusă, printre altele, din 4,7 miliarde de lei (330 milioane de dolari) și 2 milioane de dolari în conturi la BNR și BRCE, 21.000 de imobile din care 55 case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă și tratament cu peste 25 de mii de locuri de cazare în 17 stațiuni, hoteluri, vile, sedii, peste 400 de apartamente, garaje, 4.920 de baze sportive, 98 de săli de sport, stadioane, 145 bazine de înot, 42 de bazine nautice, complexe sanatoriale, 50 de creșe și grădinițe etc. etc. Nu se știe ce a mai rămas din toate acele imobile deoarece inventarul lor este ascuns de două decenii. Mai întâi, liderii marilor confederații sindicale apărute la începutul lui 1990 și-au împărțit banii din conturile UGSR, cele peste 330 milioane de dolari. Cei care au participat la împărțirea prăzii au fost, cum au dezvăluit recent reporterii PRO TV, Victor Ciorbea – liderul CNSLR -, Miron Mitrea – lider CSI Frăția – și Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. CNSLR a primit 1,14 miliarde de lei și 1, 01 milioane USD, Frăția – 820 milioane de lei și 580,47 mii USD și Cartel Alfa – 667 milioane de lei și 558,1 mii USD. În conturi au rămas atunci, „în indiviziune“, 770,4 milioane de lei și 558,2 mii USD, bani care aveau să dispară și ei la fel de rapid în conturile marilor confederații.
După jefuirea conturilor, au urmat imobilele. S-au vândut, ilegal, sute de apartamente, la prețuri modice, deși ele nu erau proprietatea celor care le vindeau. Apoi au fost vândute diverse sedii, case de cultură sau hoteluri în aceleași condiții ilegale, multe dintre ele chiar prin sfidarea flagrantă a legii. Astăzi, liderii de sindicat sunt fie în Parlament(Victor Ciorbea, Miron Mitrea), unde ne dau lecții de morală fie tot în fruntea mișcărilor sindicale, unde s-au cimentat baroni roșii care plâng pe umerii salariaților din vârful unor averi personale impresionante.
facsimile de pe:
http://www.ugsr.ro/solidaritatea-ziarul-ugsr
Nicolae Bucur
