Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Aurel Frățilă , prin care acesta solicita respingerea cerării de extrădare a sa în SUA, arătând că nu ar avea parte de un proces corect, iar pentru presupusele fapte invocate de autoritățile americane a fost cercetat cinci ani de către DIICOT, care l-a scos de sub urmărire penală. Extrădarea efectivă a lui Frățilă va avea loc după redactarea motivării magistraților de la Înalta Curte.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a judecat recursul omului de afaceri Aurel Frățilă împotriva deciziei Curții de Apel București, care a admis cererea Statelor Unite ale Americii de extrădare a românului în vederea anchetării acestuia pentru fapote de spălare de bani și conspirație la încălcarea embargoului SUA față de Iran.
Aurel Frățilă le-a arătat judecătorilor că nu dorește să fie extrădat către SUA pe motiv nu ar avea parte de o judecată dreaptă.
Frățilă a explicat că a fost cercetat timp de cinci ani de către procurorii DIICOT în legătură cu acuzațiile ce i se aduc în SUA și că ancheta autorităților române s-a finalizat cu scoaterea sa de sub urmărire penală.
Frățilă le-a menționat judecătorilor că pe toată durata anchetei din România a răspuns negreșit la fiecare solicitare a procurorilor că a ajutat la anchetă și că rezultatul este unul corect și că-i dovedește nevinovăția.
Frățilă a mai arătat că, în opinia sa, judecata dreaptă nu i-ar fi aplicată în SUA și din cauză că SUA au o legislație care este în contradicție cu normele penale în vigoare ale spațiului european și ale României.
În acest context, Frățilă le-a cerut judecătorilor să admită recursul său și să respingă cererea de extrădare făcută de autoritățile judiciare americane.
Avocatul acestuia a arătat că instanța Curții de Apel București a comis mai multe vicii procedurale, unul dintre acestea fiind acela că nu a acordat termenul legal de opt zile de la momentul primirii dosarului de la Parchetul Curții de Apel București și că a judecat de la primul termen solicitarea americaniilor.
Instanța supremă a rămas în pronunțare în acest caz, urmând să decidă dacă menține decizia instanței inferioare sau admit recursul lui Frățilă și resping cererea de extrădare făcută de SUA.
Aurel Frățilă (41 de ani) este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate și pe aparate civile, dar și militare. Astfel, Aurel Frățilă a intrat în atenția autorităților judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităților de la București, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.
În urma solicitării americane, Curtea de Apel București a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului, iar Frățilă a făcut recurs la ICCJ.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Sorin Sava, declara că acțiunea de extrădare în SUA a cetățeanului român Aurel Frățilă, fost angajat MApN, pentru comerț cu produse militare în Iran, reprezintă "rezultatul cooperării româno-americane".
"Această acțiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informații, cât și pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frățilă a fost avut în atenție de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacționării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidența unor restricții internaționale", a afirmat oficialul SRI.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au investigat afacerile lui Frățilă, cu ajutorul SRI, documente și probe fiind, în final, transmise autorităților judiciare ale SUA.
Ministerul Apărării precizează că Aurel Frățilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviație, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă și că pe durata activității în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.
"Aurel A. Frățilă a urmat cursurile Secției Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din București, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviație a Forțelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcție pe care a ocupat-o între 25 mai și 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă", se arată în precizarea transmisă marți de MApN.
Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a precizat, pentru MEDIAFAX, că Aurel Frățilă a fost trecut în rezervă după ce a fost declarat "inapt militar".
Potrivit unui site care monitorizează capacitățile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi și Frățilă au fost inculpați în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani și pentru conspirație în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licențele de la Departamentul de Stat american.
Același site menționează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare și accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinația finală fiind Iranul.
Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forțelor aeriene iraniene.
