Curtea de Conturi a descoperit că Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), autoritate publică autonomă care reglementează sectorul comunicațiilor din România, a tocat aiurea milioane de euro în perioada 2009-2011 pentru … „revizuirea imaginii instituției“. Surprinzător, până la apariția raportului Curții de Conturi pe anul 2011, nimeni nu a sesizat neregulile ANCOM. Motivul: deși aflată sub control parlamentar, ANCOM are personalitate juridică proprie și se finanțează integral din sumele provenite din licențe și taxe achitate de către toți utilizatorii frecvențelor radio, printre aceștia numărându-se și operatorii de telefonie mobilă. Profitând de faptul că ANCOM nu se supune rigorilor instituțiilor bugetare cărora le sunt impuse limite de cheltuieli și de faptul că nimeni nu a fost interesat de modul în care această instituție „păpa“ banul public, șefii instituției care s-au perindat la conducere au făcut ce au dorit cu finanțele acesteia.
Conform raportului CCR, care a analizat, în principal, eficiența și eficacitatea în efectuarea cheltuielilor de către ANCOM în perioada 2007-2011, rezultă că în perioada menționată cheltuielile totale ale instituției au înregistrat o evoluție ascendentă, acestea crescând de la 135.769.000 lei în 2007, la 225.007.000 lei în 2011.
Angajații ANCOM au făcut cursuri de „pregătire la care s-au decontat plimbări cu ATV-ul, DJ, karaoke și darts
Analizând cheltuielile efectuate de ANCOM pentru „Bunuri și servicii“ prin prisma economicității și eficacității a cheltuielilor, CCR a depistat aspecte neconforme cu aceste principii. În fapt, în anii 2007-2008 ANCOM a efectuate cheltuieli fără bază legală, în valoare totală de 315.000 lei, constând în servicii de „team building“ pentru angajații ANRCTI (predecesoarea ANCOM). CCR menționează că „serviciile contractate s-au desfășurat în mai multe sesiuni, iar acestea au reprezentat: servicii de pensiune completă (cazare și restaurant) și alte servicii, respectiv „servicii ATV-uri, teren de tenis + rachete, tenis de masă cu palete incluse, biliard, darts, piscină, fotbal, DJ+karaoke pentru un număr de persoane variind între 147 și 62“.
Mai mult, CCR a reținut că în anii 2009-2011 au fost efectuate cheltuieli cu deplasările interne ale personalului entității în scopul participării la cursuri de pregătire profesională, fără respectarea principiului economicității. Astfel, respectivele „cursuri“ – la care angajații s-au „școlit“ jucând darts, tennis, ping-pong sau plimbându-se cu ATV-ul – au fost organizate în diferite locații la munte sau la mare, în condițiile în care în componența delegațiilor peste 50% din participanți erau angajați ai ANCOM din București. Analizând deplasările respective, CCR a constatat că „au fost efectuate cheltuieli de cazare fără să existe o procedură de selecție, astfel că prețurile au variat între 150 lei/persoană/zi și 289 lei/persoană/zi“. Mai mult, analizând documentele contabile care au stat la baza decontării respectivelor cheltuieli, CCR a observat că „facturile emise de furnizorii de servicii hoteliere nu conțin, în cele mai multe cazuri, detalii cu privire la denumirea unității hoteliere, numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de cazare, numărul și tipul camerelor ocupate, tariful/persoană/noapte etc“.
Au fost însă și cazuri de efectuare a unor cheltuieli pentru cursuri care au vizat, mai curând, dezvoltarea abilităților sociale ale cursanților, nu competențele profesionale ale acestora. Un exemplu îl constituie decontarea unor cheltuieli în sumă de 4.080 lei, la care s-au adăugat cheltuieli de deplasare (cazare + transport) și diurnă în valoare totală de 5.374 lei, pentru participarea unei persoane la un curs de „certificare în organizare de evenimente“, ce a avut loc la Londra. Au existat însă și cazuri în care conducerea ANCOM a decontat angajaților „cheltuieli cu plata școlii de șoferi categoria C, D, E, sau cheltuieli pentru plata cursurilor de master“.
?ê?£efii ANCOM au decontat „prestării de servicii artistice“ în deplasările externe
Ca și cum deplasările interne la care angajații s-au „școlit“ făcând karaoke nu ar fi fost de ajuns, șeful ANCOM din perioada 2007-2008 a efectuat în perioada menționată 27 de deplasări externe, în sumă de 103.000 lei, care „nu au fost aprobate către conducătorul Cancelariei primului ministru – instituție în subordinea căreia se afla ANCOM“.
În ceea ce privește cheltuielile de „protocol și reprezentare“ făcute de ANCOM, CCR a reținut că acestea au înregistrat majorări semnificative în perioada 2010-2011, sărind de la 266.000 lei la finele anului 2010, la 1062.000 lei la finele anului 2011. Astfel, doar cu ocazia participării unei delegații a ANCOM la Conferința Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) din Guadalajara, în perioada 2-22 octombrie 2010, instituția a decontat 852.000 lei, adică aproximativ 200.000 euro. Cum s-a ajuns la o asemenea sumă fabuloasă? Simplu: doar pentru cina festivă, șefii ANCOM au efectuat cheltuieli nelegale în sumă de 98.000 lei, reprezentând contravaloarea unor … „prestării de servicii artistice“.
Contract înrobitor, sursă de milioane de euro pentru un off-shore
Un alt aspect reliefat de CCR îl reprezintă majorarea semnificativă a cheltuielilor ANCOM cu chiriile, de la 835.000 lei în anul 2007, la 9.253 lei în anul 2011. Motivul: un contract de închiriere dezavantajos (nr. 401/19.552/12.11.2007), încheiat fără respectarea procedurile legale privind achizițiile publice, prin care ANCOM a închiriat un imobil situat pe str. Delea Nouă nr. 2, de la SC Delenco Construct SRL, al cărei asociat unic este offshore-ul cipriot Lelar Holding Limited, în spatele căruia se află grecul Andreas Delenikas.
Așa se face că într-un interval de numai 3,5 ani (iulie 2008 – decembrie 2011), ANCOM a plătit către Delenco Construct SRL chirii (inclusiv utilități) de peste 7.000.000 de euro.
Potrivit auditorilor CCR, contractul încheiat pe o perioadă de 10 ani cu Delenco Construct SRL prevede clauze înrobitoare pentru chiriaș. Astfel, „în primii 6 ani ANCOM nu poate anula contractul de închiriere sub nicio formă, iar după primii 6 ani, contractul se poate denunța unilateral însă numai după plata unei despăgubiri echivalente cu 6 chirii lunare“. Demn de remarcat este că pe fondul crizei imobiliare (n.n. – care a contribuit la scăzut chiriile pentru blocurile de birouri aproape la jumătate) chiria inițială stabilită ANCOM (140.268,5 euro/lună), a crescut an de an. Cum? Prin includerea unei clauze contractuale care stipula stabilea chiria în moneda euro și care permitea „indexarea anuală a valorii chiriei în funcție de indicele de inflație din zona euro“. Din acest motiv, în 2012, cuantumul chiriei plătite de ANCOM a depășit 150.926,81 euro/lună.
Terenuri cumpărate, investiții „propuse“ nerealizate
Deși activitatea sa ar trebui să se axeze în reglementarea sectorului comunicațiilor, ANCOM s-a transformat în timp într-un adevărat agent imobiliar. Astfel, în condițiile în care în 2007 deținea 35 de sedii, în perioada 2007–2011, ANCOM a mai achiziționat alte 15 sedii și terenuri în valoare de 11.484.000 lei și a finalizat construcția unui sediu nou pentru Oficiul Județean Satu Mare, în valoare de 1.284.000 lei.
Ca atare, la 31.12.2011 ANCOM deținea în proprietate 51 de imobile, având o valoare de inventar de 51.375.000 lei (echivalent a 12.000.000 euro), în vreme ce terenurile aferente acestor sedii înregistrau o valoare de 6.506.000 lei (echivalent a circa 1,5 milioane euro).
„Din criteriile avute în vedere în toate documentele care au stat la baza achiziționării imobilelor nu reiese faptul că pentru buna desfășurare a activității prezente și viitoare a ANCOM se impunea achiziționarea unor imobile de dimensiuni mari și caracteristici deosebite. În aceste condiții, ANCOM s-a preocupat de «revizuirea imaginii instituției prin acordarea unei atenții deosebite modului de prezentare a sediilor», așa cum reiese din toate documentele întocmite la nivelul ANCOM – fără a avea în vedere și respectarea criteriului de economicitate“, a precizat CCR în raportul ANCOM.
Cu privire la zestrea imobiliară a ANCOM, CCR a mai reținut că deși instituția a achiziționat două terenuri în 2004, respectiv 2007 (unul în Zărnești – Brașov de 35.000 mp, valorând 1.650.000 lei și altul în localitatea Prejmer – Brașov, în suprafață de 2.834 mp, valorând 257.000 lei) în scopul construirii unui centru de instruire pentru salariații instituției și al unui laborator acreditat pentru încercări de compatibilitate electromagnetică, nici până la data controlului respectivele investiții nu au fost realizate, cu toate că prin cumpărarea respectivelor terenuri au fost imobilizate sume semnificative.
39 de autoturisme de lux oferite gratuit
Nu doar afacerile imobiliare au constituit apanajul conducerii ANCOM, ci și cele auto. Astfel, CCR a reținut că „prin Normele interne ale instituției au fost repartizate autovehicule de serviciu pentru folosința persoanelor care ocupă funcții de conducere de la cea de președinte până la cea de șef birou, iar în unele cazuri chiar și funcții de execuție“. Din acest motiv, în condițiile în care la finele anului 2011 în ANCOM existau 131 de funcții de conducere, numărul de autovehicule deținute și utilizate pentru transportul de persoane a fost de 150. Mai grav este însă faptul că în urma înnoirilor periodice ale parcului auto al ANCOM unele autovehicule din dotarea instituției nu au mai fost considerate … necesare. Ca atare, șefii ANCOM au procedat la transmiterea fără plată a 39 autovehicule, unele dintre acestea având o vechime de doar 5-10 ani (1 auto Jeep Grand Cherokee, 1 auto Toyota Land Cruiser, 1 auto Nissan Terrano II, 4 auto Daewoo Leganza, 4 auto Daewoo Lublin 3 etc).
Contract de aproape 11 milioane de lei, întârziat la cererea … ANCOM
Un ultim aspect penal descoperit de CCR la ANCOM îl reprezintă modul în care arbitrul din sectorul comunicațiilor din România a derulat un contract (nr. SC-DA-37602/18.12.2009) pentru livrarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru gestiunea spectrului radio, în valoare de 10.905.000 lei cu SC Advanced Development & Images SA – Franța. CCR susține că „nu au fost respectate întocmai etapele de implementare ale sistemului informatic integrat (…), astfel că perioada de derulare a contractului a fost prelungită la solicitarea ANCOM în baza unei corespondențe purtată cu furnizorul și nu în baza unui Act adițional așa cum era prevăzut în contract“. CCR a mai descoperit că testarea sistemului nu s-a realizat în conformitate cu prevederile contractuale, întrucât aceasta s-a efectuat doar pentru partea software a sistemului nu și pentru hardware, acestea din urmă fiind recepționate cu întârzieri de 20 de luni.
Legat de acest contract, trebuie menționat că deși prin caietul de sarcini și prin contract fuseseră prevăzute clauze precise în ceea ce privește obligația furnizorului de a efectua în perioada de garanție (36 de luni de la momentul semnării procesului-verbal de recepție) anumite operațiuni fără costuri suplimentare, ANCOM a încheiat la doar trei săptămâni după semnarea procesului de recepție finală (n.r. – deci în perioada de garanție care era acoperită de clauze prin contractul inițial) un Act adițional sub pretextul implementării și adaptării sistemului informatic de către ATDI.
Pentru a dovedi disprețul șefilor ANCOM în gestionarea resurselor financiare ale instituției, CCR menționează că aceștia au permis, în perioada 2007-2011, încheierea unor contracte de „consultanța și expertiza“ în sumă de 615.000 lei cu diverse firme de avocatură, în condițiile în care statul de funcții al instituției prevedea în structura Direcției Juridice un număr de 27 de posturi juriști.
Ovidiu Zară
