O data cu primele arestari la nivel inalt din conducerea societatii de asigurare ASTRA, legate de scandalul BRS – BID, Consiliul de Administratie al firmei, prins intr-un adevarat vartej al cifrelor, nu poate in prezent sa arate exact care este adevarata valoare a pagubelor rezultate din plasamentele facute atat la Banca Romana de Scont, cat si la Banca de Investitii si Dezvoltare. In prezent, surse din mediul anchetatorilor estimeaza ca nivelul prejudiciului total cauzat Astrei de cele doua banci este de 17,8 milioane de dolari. Pana nu de mult, declaratiile diferitilor oficiali ai societatii nu recunosteau decat un prejudiciu de patru milioane de dolari, care, ulterior, a fost extins la 8,6 milioane de dolari, ca apoi sa ajunga la apoximativ 12 milioane de dolari.
Luata pe nepusa masa de amploarea scandalului, conducerea Astra a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, organizata in mare graba, ca suma se situeaza pe undeva prin jurul valorii de 12 milioane de dolari. Numai ca Gheorghe Bobin, vicepresedintele Consiliului de Administratie, a aratat ca, chiar si dupa reuniunea de urgenta al CA, la Astra nu prea se stie exact despre soarta acestor plasamente. Deloc explicit, acesta a declarat, intr-o prima faza, ca Astra are doua depozite la BID si doua la BRS, la ambele banci avand cate patru milioane de dolari. A urmat o alta varianta: cate doua depozite la fiecare banca de cate patru milioane de dolari, pentru ca intr-un final sa isi mai aminteasca si alte patru milioane de dolari plasate pentru Astra in titluri de stat de catre Banca Romana de Scont. Desi vicepresedintele Bobin s-a aratat convins ca suma de la BID nu este pierduta, bazandu-se in acest sens pe o -hartie- primita de la banca, situatia pare sa fie cu mult mai ingrijoratoare. Banca de Investitii si Dezvoltare are in prezent o expunere la Banca Romana de Scont de 87 miliarde de lei, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din capitalul ei social, de 150 miliarde de lei. In fapt, conducerea societatii de asigurari a declarat ca in momentul de fata nu cunoaste cu exactitate dimensiunea pagubelor reale.
Greutati in descoperirea lor intampina si institutiile de control, care incearca sa desfaca itele incurcate ale afacerilor din reteau SOV. Surse din cadrul acestor institutii ne-au declarat ca pana in prezent nu au gasit la Astra nici un fel de document pentru multe dintre plasamentele facute la bancile lui Vintu. In aceste conditii, este posibil ca Astra sa nu-si poata proba eventualele pretentii materiale pe care le va avea in Justitie pentru recuperarea banilor.
In situatia actuala de haos, conducerea societatii de asigurari incearca solutii disperate, unele dintre acestea frizand ridicolul. Potrivit declaratiilor vicepresedintelui Consiliului de Administratie al Astra, societatea a depus o plangere penala impotriva Bancii Nationale a Romaniei, pe motiv ca -nu se poate ca mai bine de sase luni de zile aceasta sa stea in control la BRS si sa spuna ca totul este in regula in banca-. De asemenea, si Sivamo SA, SVM-ul implicat in disparitia celor patru milioane de dolari din titlurile de stat, si functionarii BRS au facut obiectul altor plangeri penale inaintate de Astra Parchetului General.
Rolul Astrei: sa acopere pierderile uriase ale firmelor Gelsor
Societatea de asigurare Astra a reprezentat vaca ideala de muls pentru a echilibra gaurile negre ale imperiului Gelsor. Caderea grupului de firme conduse de Sorin Vintu a inceput de la mijlocul lui 2000, o data cu explozia FNI, iar rezultatele financiare declarate, la sfarsitul anului, de cele mai importante entitati ale concernului respectiv evidentiaza prabusirea: Grupul Gelsor SA – 34,7 miliarde pierderi, Gelsor SA – 23,7 miliarde pierderi, Gelsor Assets Management SA – 14,6 miliarde pierderi. In aceste conditii, SOV s-a orientat, inca din a doua parte a lui 2000, catre o firma de stat de la care sa absoarba capitalul necesar acoperirii deficitului. Atunci s-a nascut asocierea Astra – BRS + BID, prin care s-au pompat sume uriase in conturile societatilor lui SOV.
