Recent, au făcut cap de afiș pe televiziunile cuplului de „deontologi“ Voiculescu-Vîntu imagini ale șefului statului surprins în diferite ipostaze de alăturare în ocazii publice cu personaje nu tocmai curate. O întreagă gargară mediatică s-a revărsat pe micile ecrane, comentatorii incriminând în fel și chip ba inabilitatea SPP care nu ar fi știut să evite aceste contacte fortuite, ba presupuse complicități ale șefului statului cu personaje dubioase. De la bun început ar trebui precizat că lipsește referențialul comentatorilor – mai exact care dintre mogulii la modă azi au prin portavocile lor calitatea morală de a emite judecăți și a da note de civilitate cuiva – oricui? Părerea mea – și nu numai a mea, este că nu s-a găsit vreun Vîntu sau Voiculescu în stare să reprezinte norma morală a acestui timp, ba dimpotrivă.
Iar angajații lor, mai mult sau mai puțin slugi preaplecate, mai mult sau mai puțin profesioniști, sunt cu toții prinși în capcana fără ieșire a imposturii morale – și totodată profesionale. Când îți primești leafa de la bandiți care au jecmănit sute de mii de români amărâți nu mai ai cum să o faci pe sfântu’ din icoana televiziunii.
Pe de altă parte, imaginile cu Traian Băsescu sunt surprinse în contexte publice, în locuri unde sunt aglomerați oameni de toate soiurile și unde cernerea ar fi anevoioasă, dacă nu imposibilă.
Dacă țiganii au ca lider un mai știu eu ce Gigă Mondialu’, e problema lor, ca și comunitate, nu a statului român să-i despartă de liderii lor. Dacă oficiali ai statului român ar încerca așa ceva, ar sări ca arși deontologii GDS-ului din specia Gabriel Andreescu, care ar târî la judecată internațională, mondială și colosală tot statul român și ne-ar pune pe toți la plată că ne permitem să avem reacții discriminatorii la adresa sărmanilor minoritari.
Așadar, dacă liderii gipsy au printre ei infractori dovediți sau nu, este exclusiv treaba lor să îi mandateze sau nu cu poziție de reprezentativitate, cum se pare că ar deține acel Mondialu’. Evident, și mie personal mi se pare regretabilă apetența lui Traian Băsescu pentru anumite soiuri de minoritari, dar pe de altă parte este de înțeles și de scuzat propensiunea sa către neamurile colorate sau de altă limbă pripășite pe la noi, deoarece și domnia sa este minoritar, cel puțin așa a demonstrat un alt cunoscut minoritar, Adrian Severin, care însă nu și-a asumat public niciodată, după știința mea, această calitate. A trebuit să citesc în „Revista Cultului Mozaic“ o dojană la adresa sa, provenind dinspre Moses Rosen, „rabinul roșu“, care îl urechea delicat pe Severin că se dă român când de fapt n-ar prea fi întru totul.
Un alt tovarăș de partid al lui Severin, tot fost ministru de Externe, dar încă lipsit de maniere, Mircea Geoană, s-a dovedit unul dintre cei mai vocali critici din corul gheonoaielor care deplângeau ipostazele unor alăturări publice ale președintelui cu personaje cu pedigree mai mult sau mai puțin maro.
L-am găsit pe preacuratul Geoană, în arhiva „Curentul“, alături de doi cunoscuți lideri ai țiganilor, caizi ai lumii interlope, „duioșii“ Udilă și Fane Spoitoru. Geoană se află în această fotografie antologică surprins însă, în plan privat, fără a fi silit de vreo circumstanță oficială, ba dimpotrivă, aflat de bunăvoie și nesilit de nimeni acasă la unul dintre infractori. În spatele său, pe perete, se află o poză de familie a unuia dintre bandidos, ce ilustrează calda comuniune a lu’ tăticu și mamițica sa – în urma căreia a reieșit încă un infractor tuciuriu pe piața românească.
Geoană nu pare să fie silit de cineva să rânjească etilic, cu paharu în mână, alături de cremenali. Atitudinea relaxată și fericită, întreg comportamentul gestual indică, ne-a comunicat psiho-logul expert al ziarului „Curentul“, o profundă apropiere și o maximă toleranță reciprocă, spe-cifică amorezilor sau partenerilor de chefuri în care se trage pe nas.
Apel la integritate?!
După ce a petrecut în compania „integrului“ Dănuț Udilă, Geoană afirma, la vremea aceea, că la nivelul clasei politice nu se găsesc decât cu greu oameni de integritatea sa! Desigur, modelul politicianului integru din România în viziunea proprie a lui Mircea Geoană este chiar… Mircea Geoană. „Cu multă modestie spun, mi-aș dori ca la nivelul clasei politice românești să fie oameni cu integritatea și cu cinstea pe care o am eu“, s-a descris pe sine Geoană.
Din autoportretul său lipsește însă segmentul în care fostul ministru de Externe petrecea copios, așa cum se poate vedea în fotografie, în compania „integrului“ Dănuț Udilă, celebru în lumea interlopă din Capitală. Petrecerea, desfășurată, după cum arată decorul, într-o locuință privată, beneficia și de prezența unui alt personaj la fel de „integru“ și celebru, Fane Spoitoru.
Imaginile de la petrecerea la care Mircea Geoană pare să se fi distrat foarte bine au apărut în septembrie 1996, la postul de televiziune Tele 7abc, la câteva luni de la numirea sa în funcția de ambasador al României la Washington.
„Spune-mi cu cine te împrietenești, ca să-și spun cine ești“, zice o vorbă din bătrâni. Prietenii lui Geoană ar putea umple file întregi de dicționar infracțional. Despre Fane nu mai e nevoie să spunem nimic, omul este o legendă vie. Despre Dănuț Udilă presa a scris pagini întregi. A făcut istorie eliberarea sa din închisoare, pe motiv de „atrofiere a testicu-lelor“ din lipsă de activitate(?!). Colosală justiția PSD! Udilă fusese acuzat de ucidere din culpă, în urma unui accident de mașină.
De asemenea, partenerul de petreceri al lui Mircea Geoană a mai fost acuzat că l-a amenințat cu moartea pe Alexandru Răducan, pentru a-l obliga să semneze un contract de împrumut în valoare de 3.587.500.000 de lei.
Împrumutul ar fi fost garantat cu bunuri ale societății SANCA SA, administrată de Alexandru Răducan. Răducan a reclamat și sustragerea unor bunuri în valoare de 4,6 miliarde de lei, din care o parte au fost recuperate cu ocazia efectuării unei percheziții la domiciliul lui Dănuț Udilă. În apartamentul lui Udilă ar fi fost găsite și bunuri personale ale lui Cătălin Botezatu, în valoare de 150 milioane de lei, pentru care acesta a depus o plângere penală.
În acest context, declarațiile lui Geoană privind onestitatea sa capătă o altă valoare, mai ales că el a ținut să precizeze deseori că tot ce a câștigat au fost „bani munciți cinstit, într-o viață de om“, în țară și în străinătate. O reputație clădită pe „muncă cinstită“, a subliniat liderul PSD.
Și pe prieteni la fel de „cinstiți“, am completa noi, amintindu-ne de cunoscuta zicală anglo-americană – one image worth a thousand words…
