Indiferent de pozitiile pro sau contra gratiere, a devenit aproape sigur faptul ca in perioada sarbatorilor de iarna ne vom trezi pe strazi cu inca 9.000 de infractori, eliberati din penitenciare. Justificarile Guvernului Nastase, initiator al acestui proiect, sunt, in aparenta, de bun-simt: suprapopularea penitenciarelor, in contradictie cu drepturile omului si cu normele europene si incercarea de a reintegra in societate niste indivizi care, in functie de gravitatea faptelor comise, ipotetic, ar putea fi recuperati. In realitate, daca ne raportam la societatea romaneasca, se va realiza faptul ca singurul rezultat concret va fi cresterea ratei infractionalitatii, fiind sacrificati cetateni nevinovati: femei, copii, batrani.
Masurile lui Nastase
Premierul Adrian Nastase dadea asigurari, in luna iulie a.c., cand a trimis proiectul de lege, ca in masura in care documentul va fi adoptat de Parlament, Guvernul va lua si masuri de reintegrare si supraveghere a celor pusi in libertate. Marti, -documentul- a fost adoptat de Camera Deputatilor, prevazandu-se ca infractorii condamnati pentru aproximativ 70% dintre pedepsele prevazute in Codul Penal vor fi gratiati, daca pedepsele lor nu depasesc cinci ani de inchisoare si daca au fost condamnati pana la 26 iulie a.c.
Proiectul legii, asa cum a fost votat, cu amendamentele care exclud gratierea celor condamnati pentru trafic de influenta, luare de mita si altele, va duce la eliberarea a 9.000 de detinuti.
Deputatii care se opun proiectului promovat de Guvern au dezvaluit presei ca acest act normativ nu a fost insotit de nici un fel de masuri pentru reintegrarea detinutilor eliberati, desi adeptii actului guvernamental vorbeau de programe de reintegrare, de masuri de supraveghere a detinutilor eliberati etc. In realitate, se ignora faptul ca studiile sociologice europene releva faptul ca, indiferent de -calupul- de gratiati, exista o cota, care variaza intre 25-40% de subiecti, care se intorc in penitenciare, in urma unor noi infractiuni comise dupa eliberare. Si asta, in tari in care nivelul de trai si, implicit, posibilitatile de readaptare sunt inimaginabile pentru noi, romanii. In aceste conditii, Romania se va capatui cu inca 9.000 de someri, care, spre deosebire de ceilalti deja existenti, nu stiu sa-si castige existenta decat prin infractiune.
Un mare sah dat Politiei
Singura institutie care ar fi putut sa exprime un punct de vedere avizat, asupra oportunitatii unei gratieri de o asemenea amploare, ar fi fost Politia. Se pare insa ca reprezentantii acestei institutii nici macar nu au fost intrebati, or daca au fost, in graba lor de a-si etala profesionalismul, s-au grabit sa fie de acord. In acest sens, am incercat, neoficial, sa aflam daca Politia Romana are un program de prevenire a unei eventuale cresteri bruste a ratei infractionalitatii. Raspunsul, tot neoficial, a fost ca nu exista nici un astfel de program si ca oricum el ar fi greu de conceput in contextul saraciei care bantuie prin Ministerul de Interne.
Ni s-a parut un punct de vedere pertinent, in conditiile in care, asa cum ziarul nostru a semnalat in nenumarate randuri, politistului roman nu i se ofera nici macar strictul necesar pentru combaterea infractionalitatii actuale.
Clujul, in alerta
In baza informatiilor noastre, potrivit unor oficiali din Penitenciarul Gherla, cel putin 600 de condamnati din acest penitenciar, al doilea ca importanta al tarii, vor fi eliberati. Astfel, de Anul Nou, printre clujeni se vor afla, pe langa infractorii aflati inca in libertate datorita ambiguitatilor legislative, alte cateva sute, eliberati din inchisori. Daca infractiuni ca adulterul, raspandirea de boli la plante si animale, sustragerea de la tratamentul medical, concurenta neloiala, zborul neautorizat si altele, care nu au avut niciodata condamnati, sunt gratiate, in aceeasi categorie se regasesc si infractiuni grave, ca vatamarea corporala, sclavia, relatiile sexuale cu minori, inselaciunea si alte fapte grave comise de detinutii Penitenciarului Gherla.
Cu exceptia unor infractiuni de o gravitate deosebita, cum sunt omorul, in toate formele sale, vatamarile corporale grave, tradarea, spionajul, care constituie doar o treime din faptele sanctionate penal, restul, cu conditia sa nu fi fost savarsite de recidivisti, vor fi gratiate.
