In timp ce societatea -Cerealcom- era in pragul falimentului si incepuse operatiunile de reorganizare judiciara, salariile angajatilor si ale conducerii au explodat. Oricat ar parea de spectaculoasa, reteta de mai sus paleste in fata altei inginerii. Directorii firmei, impreuna cu un grup de salariati, s-au autoconcediat, au incasat salarii compensatorii grase, apoi s-au angajat din nou la firma, fara carte de munca, si au incasat din nou salarii, numite -onorarii-. In urma acestor acrobatii, proprietarul firmei, adica statul, a ramas cu buzele umflate. Dosarul -Cerealcom- a fost trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi.
SC -Cerealcom- SA s-a infiintat in iulie 1997, in baza unei hotarari de Guvern. Patrimoniul sucursalelor judetene Iasi si Neamt ale Agentiei Nationale a Produselor Agricole (ANPA) a fost predat noii societati comerciale, cu capital majoritar de stat. Directorii -Cerealcom-, care ocupau pana atunci functii de conducere in cadrul ANPA, erau Zanica Coman – director general, Gheorghe Poraicu – director tehnic si Anisia Jucan Gheorghiu – director economic. Inspectorii Curtii de Conturi au constatat ca, -prin politica salariala, conducerea societatii a adus in stare de faliment unitatea, contrar Legii 14/1991, care stabileste acordarea salariilor in functie de posibilitatile financiare ale societatii-. Societatea are in prezent datorii de peste 100 miliarde de lei.
Salariile au crescut precum Fat-Frumos
In timp ce numarul salariatilor a scazut de la an la an, salariile au fost identice cu cele oferite de firmele foarte profitabile. De la un salariu mediu brut de 1.250.688 de lei, trecut in statele de plata la 31 decembrie 1997, in luna mai a anului 2000, s-a ajuns la un salariu net de 4.550.114 de lei. Incepand cu 8 martie 1999, -Cerealcom- a intrat in procedura de reorganizare judiciara. La Contractul Colectiv de Munca au fost anexate mai multe acte aditionale, in care era prevazuta cresterea salariilor in functie de cresterea cursului leu-dolar. Astfel, incepand cu 1 iunie 1999, salariile s-au majorat de la 10% la 30%, iar peste alte doua luni, s-a aplicat inca o majorare de 15,2%. Cererea de reorganizare judiciara adresata instantei de judecata chiar de catre conducere insemna ca societatea se afla in pragul colapsului, deci nici nu putea fi vorba despre majorari de salarii in aceste conditii. Exact in perioada in care salariile cresteau, conducerea -Cerealcom- a inaintat Tribunalul Iasi o cerere de reorganizare judiciara in scopul redresarii financiare si a platii datoriilor. Pana la 8 iunie 1999, directorii urmau sa prezinte planul de redresare financiara a societatii. In timp ce societatea se dadea de ceasul mortii in instantele de judecata, s-a mai facut inca un act aditional la Contractul Colectiv de Munca, pentru majorarea salariilor. In februarie 2000, profitand de un articol din contract, care prevede plata orelor suplimentare, directorii si-au platit singuri munca prestata peste program, chiar daca in Codul Muncii este prevazut faptul ca nu se retribuie suplimentar munca desfasurata peste programul de lucru de catre persoanele din conducere. Curtea de Conturi a constatat ca principala consecinta a majorarii nejustificate a salariilor a fost scaderea averii debitorului, aflat in procedura de reorganizare judiciara si a falimentului.
Ratiunea majorarilor de salarii – platile compensatorii
Insa decizia conducerii avea, dintr-un anumit punct de vedere, un fundament perfect justificat: reorganizarea judiciara insemna, implicit, si primirea unor salarii compensatorii. In functie de salariul mediu calculat pe unitate, se primesc cele sase, noua sau 12 salarii lunare cuvenite angajatilor disponibilizati. Salariul mediu net luat in calcul a fost de 4,5 milioane de lei. Directorii -Cerealcom- au trimis, pe data 8 iunie 2000, la Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala (AJOFP), institutie care avizeaza platile compensatorii, o lista cu 58 de persoane care urmau sa fie concediate, in care figurau toti sefii societatii. Asadar, ei erau in faliment, primeau plati compensatorii, dar cineva trebuia sa munceasca pentru a duce la capat lichidarea judiciara. -De ce sa nu fim tot noi?- Aceasta a fost logica dupa care s-au condus directorii de la -Cerealcom-.
Somer si angajat, in acelasi timp
Salariatii au fost disponibilizati incepand cu 8 iunie 2000. Chiar de-a doua zi, la -Cerealcom- au fost angajate sau reangajate, cu Conventie-civila, diverse persoane – exact pe aceleasi posturi desfiintate prin disponibilizari. Primii care s-au instalat in functii au fost chiar directorii societatii. Inspectorii AJOFP au constatat ca, la -Cerealcom-, valoarea platilor ilegale de salarii compensatorii a fost de doua miliarde de lei. In plus, angajatii -Cerealcom- au beneficiat gratuit de plata asigurarilor sociale, prevazuta pentru salariatii disponibilizati. In timp ce luau salarii nete de la casierie, din bugetul statului s-au platit 1,7 miliarde de lei pentru asigurari. Aproape jumatate de miliard de lei a intrat in buzunarele unor persoane, fara sa stie nimeni ce fel de plati s-au facut de la casierie. Pe langa salarii, plati compensatorii, preavize si onorarii, directorii si-au mai facut rost de niste venituri suplimentare si din indemnizatiile cuvenite membrilor Consiliului de Administratie si Adunarii Generale a Actionarilor. In perioada 1 iunie 1998 – 31 decembrie 2000, directorii si juristul au incasat indemnizatii, in calitate de membri ai CA si AGA, in valoare totala de 552 milioane de lei. Desi legislatia prevede faptul ca indemnizatia lunara reprezinta 20% din salariul directorului general, la -Cerealcom-, acest procent a fost inmultit cu doi sau trei, in functie de numarul sedintelor. Zanica Coman, fostul director general, a luat, timp de trei ani, 132 milioane de lei de pe urma functiei de presedinte al Consiliului de Administratie. Anisia Jucan, directorul economic, fara sa fie membru AGA sau CA, a incasat 126,8 milioane de lei. Vasile Roman, jurist al societatii, secretar AGA si CA, a fost platit cu 125,7 milioane de lei. Georgeta Chiru, director tehnic, fara sa fie membra a CA sau AGA, a incasat 119,3 milioane de lei. Anton Pastinaru, reprezentant al FPS in Consiliul de Administratie, a incasat 31,3 milioane de lei.
