Guvernul României este expert în aruncat bani pe apa Sâmbetei, iar inundațiile din ultimele zile au scos din nou la iveală acest lucru. La începutul lunii aprilie, reprezentanții guvernului, în frunte cu ministrul pentru Ape, deja celebra ”fă, Doina” Pană , se lăudau cu finalizarea hărților de risc pentru inundații, documente importante care, susțineau autoritățile, aveau să-i ferească pe români de inundații întrucât autoritățile pot să ia măsuri, în baza acestor documente. Iar pentru aceste hărți minuțioase, publicate pe site-ul Apelor Române s-au cheltuit nu mai puțin de 46 de milioane de euro, din bani europeni, după cum ne-au informat mândre autoritățile. Ironia sorții face ca la două săptămâni de la anunțarea finalizării acestor hărți de risc inundațiile să afecteze grav sudul țării, în pline sărbători pascale. Surprinzător, dacă ne uităm pe hărțile prezentate de guvernanți se observă că unele dintre satele lovite de viitură, de Paște, nu apar pe aceste documente. În stilul caracteristic, autoritățile dau din umeri și spun că zecile de milioane de euro au fost cheltuite doar pentru realizarea unui istoric al inundațiilor din fiecare loc. Nici vorbă de vreo prevenție.
Astfel, localitățile Răscăiești, Siliștea-Gumești și Râul Alb apar pe hărțile de risc de inundații, realizate de autorități, ca fiind în afara oricărui pericol. Surprize! Surprize!Cu toate că nu apar pe hărți, satele au fost acoperite de ape, după ploile de săptămâna trecută, iar oamenii se uită neputincioși cum le-a distrus apa gospodăriile. Invitată la Realitatea TV, ministrul delegat pentru Ape, Doina Pană, se spală pe mâini de responsabilitate și spune că hărțile sunt doar un istoric al viiturilor și că previziuni referitoare la inundații poate face doar Nostradamus.
"Dumneavoastră vă faceți că nu mă înțelegeți. În istoricul acelei localități au existat inundații, în istoricul celorlalte nu au existat. S-au făcut pe baza datelor. Ne-au trimis ce a fost. Înseamna că în alea nu a existat istoric legat de inundații. Previzionarea e o concluzie pe care o tragi pe baza unor date anterioare. Asta e logica. Altfel trebuie sa fii Nostradamus sa faci previzionare fără istoric în spate", a declarat ministrul delegat pentru Ape, Doina Pană. Ce-i drept lui Nostradamus nu trebuia să-i plătim 46 milioane de euro, iar rezultatul ar fi cam același, întrucât hărțile de risc par să nu aibă nicio valoare practică. În ceea ce privește istoricul inundațiilor în aceste localități, locuitorii din satele afectate de viitură, dar care nu apar pe hărțile autorităților, susțin că nu e prima dată când suferă în urma ploilor. Hărțile au fost făcute însă din birou, iar oamenii sunt în continuare lăsați pradă apelor.
Proiecte pe hârtie
?óÔé¼?¿
Pentru proiectul 'Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor' (PPPDEI) s-au accesat peste 40 de milioane de euro prin Axa 5 POS Mediu, linie de finanțare europeană deschisă la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice /MMSC/, în condițiile în care ANAR a contractat mai mult de 20 de proiecte, cu o valoare totală de peste 370 milioane de euro, ne-au anunțat autoritățile , la începutul lunii aprilie.
Tot cu această ocazie, am fost informați că în baza studiilor de specialitate s-au obținut modelele digitale ale cursurilor de apă, precum și ale zonelor adiacente acestora, fiind scanate aproximativ 16.000 de kilometri de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă și afluenții lor de gradul I și II de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Crișuri, Banat, Jiu, Olt, Argeș — Vedea, Buzău — Ialomița, Dobrogea — Litoral, Prut — Bârlad, Siret, Mureș, Someș — Tisa. Cât de bine s-au scanat zonele și cum funcționează modelele digitale ne-am lămurit zilele acestea, când am constatat că unele localități afectate puternic de inundații nu se află în hărțile pe care guvernul a plătit 46 milioane de euro.
România, în calitate de stat membru, are obligația de a implementa Directiva 2007/60/CE privind evaluare și managementul riscului la inundații. Etapele și termenele de raportare către Comisia Europeană /CE/ sunt următoarele: evaluarea preliminară a riscului la inundații (martie 2012), elaborarea de hărți de hazard și risc de inundații (martie 2014) și realizarea de planuri de management al riscului la inundații pe bazine hidrografice (termen de raportare la CE martie 2016). Pe hârtie putem raporta că ne-am îndeplinit obligațiile. Cât despre oameni, Dumnezeu cu mila!
Pentru cei care doresc să studieze hărțile pe care guvernul a plătit 46 milioane de euro, acestea sunt publicate atât pe site-ul ANAR, în cadrul unei rubrici dedicate, cât și pe pagina de internet a Comisiei Europene.
?óÔé¼?¿
Avem hărți , dar nu și diguri împotriva inundațiilor
?óÔé¼?¿
Ocupați cu desenarea hărților de risc, autoritățile n-au mai avut vreme să construiască și diguri care să oprească viiturile. Apele revărsate în ultimele zile arată, încă o dată, cât de vulnerabilă este România în fața inundațiilor. În țară sunt aproximativ 700 de zone cu risc crescut de inundații, potrivit hărților. În realitate, așa cum se poate vedea în teren, situația poate fi mult mai dramatică.
Un caz reprezentativ este comuna ?ê?£torobăneasa, din județul Teleorman. Localitatea a fost declarată zonă calamitată după inundațiile din 2005, iar de atunci localnicii suferit aproape în fiecare an din cauza inundațiilor, întrucât administrația locală nu a mișcat nimic pentru a-i ajuta.
?ê?£i în acest an apele au ajuns în casele oamenilor.
Autoritățile știu că zona este expusă inundațiilor atunci când râurile Vedea și Teleorman ies din albie, dar nu se grăbesc să facă ceva.
„Este adevărat că acolo trebuie neapărat făcută o lucrare. Eu nu le-am făcut oamenilor nicio promisiune”, spune prefectul de Teleorman, Daniela Carmen Dan, citat de digi24.ro.
„Am încercat să punem dig, însă debitul de apă a fost foarte mare și nu s-a mai putut face nimic. A rupt, practic. A fost un dig mai vechi care este de o dimensiune mai mică”, susține primarul din ?ê?£torobăneasa, Ioana Mageran.
Așa-zisul dig despre care vorbește primarul este de fapt o bucată de pământ supraînălțată în urmă cu 70 de ani.
În realitate, toate digurile din România trebuie refăcute din temelii, astfel încât să preia debite care până acum se produceau o dată la o sută de ani.
Hidrologii spun că un milion de români locuiesc în zone care pot fi afectate de inundații. Ei pot spera că localitățile lor sunt pe hărțile de risc, pentru că altfel riscă să fie doar material de campanie electorală pentru politicieni.
Iulia Nueleanu
