Știrile despre ucigașul din Norvegia, moartea violentă a cântăreței Amy Winehouse și băiatul bătăuș al primarului din Deta au aruncat în planul doi vizita în România a reprezentanților FMI, ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene, deși, în mod firesc, ar trebui să fim mult mai interesați de ziua de mâine decât de relațiile din lumea interlopă a unui oraș din Timiș. Potrivit datelor oficiale, România se îndreaptă spre direcția cea bună, în ciuda pronosticurilor pesimiste ale analiștilor supercalifragilistici care ne anunță seară de seară, pe un ton grav, cum ne vom prăbuși din punct de vedere economic. Astfel, deficitul bugetului general consolidat a fost de 11,3 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, echivalentul a 2,07% din PIB, sub ținta de 12,6 miliarde lei prevăzută în scrisoarea suplimentară a acordului de tip stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internațional. Conform datelor prezentate de MFP, cheltuielile bugetare au fost de 96,2 miliarde de lei, în vreme ce veniturile au ajuns la 85 miliarde de lei. Datele mai arată că veniturile estimate la bugetul general consolidat sunt cu 9,6% mai mari decât cele din perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile cu 0,7%. La capitolul venituri, încasările din taxa pe valoare adăugată au urcat cu 31,5%, cele din accize cu 27,1%, iar veniturile din capital cu 58,9%. Încasările din contribuții de asigurări sociale au continuat să se îmbunătățească, fiind cu 4,7% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent, iar încasările din impozitul pe profit au depășit pe cele din aceeași perioadă a anului precedent cu 1,42%. Față de anul precedent, principalul decalaj se menține la încasările din venituri nefiscale care s-au micșorat cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au crescut cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe partea de cheltuieli, Ministerul Finanțelor arată că cele cu bunuri și servicii au crescut cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat creșterea a fost de 21,9% ca urmare a reclasificării unor cheltuieli la bunuri și servicii la Ministerul Sănătății, la bugetele locale avansul a fost de 21,4% din cauza preluării spitalelor de către unitățile administrativ-teritoriale, iar la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate creșterea a fost de 14,6% ca urmare a plăților efectuate pentru servicii medicale și medicamente. Reprezentanții MFP mai arată că unele categorii de cheltuieli se mențin în continuare sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal s-au redus cu 18,9%, cele cu asistență socială – cu 18,6%, iar subvențiile s-au diminuat cu 18,6%. Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri UE au crescut cu 60,9% față de primele șase luni ale anului 2010. În același timp, cheltuielile cu dobånzi au crescut cu 29,3% ca urmare a datoriei contractate pentru finanțarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți și a celor curente. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost pe primele șase luni în sumă de 14,86 miliarde lei, față de 11,67 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit înțelegerii cu Fondul Monetar Internațional și celelalte instituții internaționale, deficitul bugetar nu trebuie să depășească în acest an 24 miliarde lei, echivalentul a 4,4% din PIB.
Boc: Am ieșit din recesiune, dar fără șampanie
România a ieșit din recesiune și va menține ritmul reformelor, deoarece nu este încă momentul de a sărbători cu șampanie, provocarea Guvernului fiind să deruleze o politică prudentă și să nu se întoarcă la populism, a spus, ieri, premierul Emil Boc oficialilor FMI.
Împreună cu ministrul Finanțelor, șeful Guvernului i-a primit, la Palatul Victoria, pe membrii delegației Fondului Monetar Internațional, ai Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
Jeffrey Franks l-a asigurat pe Boc că FMI apreciază eforturile Guvernului de a respecta programul convenit și crește din punct de vedere economic.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale se află la București în perioada 20 iulie – 1 august, pentru a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv și a modului în care au fost îndeplinite țintele stabilite pentru prima jumătate a acestui an.
În luna martie, autoritățile române au decis să prelungească înțelegerea cu Fondul Monetar Internațional, printr-un acord de tip preventiv în valoare decirca 3,5 miliarde euro.
Noul acord cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Intoxicările lui Ponta
În vârful picioarelor, copilotul USL-ului, Victor Ponta, a trecut ieri la intoxicări masive după întâlnirea cu reprezentanții FMI. Acesta a catalogat drept „o certitudine“ faptul că Guvernul va folosi și banii puși la dispoziție de Fondul Monetar Internațional prin acordul stand-by de tip preventiv. „În afara celor 20 de miliarde din împrumutul anterior, folosiți deja de guvernul Boc, am fost duși ca de fiecare dată cu zăhărelul, că ni s-a spus prima dată că nu avem nevoie de acord cu FMI, apoi că e doar o plasă de siguranță și până la urmă am luat toată plasa, și acum ni s-a spus că este un acord de tip precautionary și că nu vom utiliza banii, dar guvernul Boc a folosit și 5,5 miliarde euro din noul acord cu FMI. Cu tot cu dobânzi vor fi 28 de miliarde care vor ajunge, probabil, foarte puțini la români și foarte mulți la clienții politici ai PDL“, a spus el. Întrebat de unde are această informație, Ponta a răspuns: „Este o certitudine, guvernul Boc trebuie să tragă imediat prima tranșă din acest acord. Așa se discută, pe baza folosirii acestor fonduri se construiește (la Guvern – n.r.) reducerea deficitului la 4,4% anul acesta și la 3% anul viitor“, a mai spus Ponta, cel care în loc de alternativă economică a venit recent cu așa-zisul „program economic al USL“, o sumă de măsuri plagiate de la „concurență“. Document făcut cel mai probabil pe genunchi, împreună cu suficientul Crin. Ponta a mai spus că a acceptat să se întâlnească cu cei de la FMI doar pentru a se pune în temă cu cifrele, înainte ca în 2012 să ajungă la putere. Dacă va ajunge… Ponta a remarcat deschiderea pe care au manifestat-o membrii delegației în frunte cu cei ai FMI. „USL se pregătește să revină la guvernare și să rezolve aceste probleme“, a mai afirmat Victor Ponta, adăugând că le-a prezentat membrilor delegației FMI inclusiv propunerile făcute la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu președintele Traian Băsescu, privind înființarea unui comitet anticriză tripartit Putere-Opoziție-BNR. Un soi de struțo-cămilă politico-economică, combinație care a stårnit multe zåmbete și comentarii răutăcioase atåt la București, cåt și la Bruxelles. Cu siguranță, nici trimișii de la Washington nu au fost cu mult mai entuziasmați de performanțele programului USL, performanțe similare cu cele ale pilotului Ponta, care s-a clasat pe un modest loc șase într-un circuit intern de raliuri intitulat sugestiv „Sinaia Forever“.
