Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputatilor, de profesie inginer constructor, rămas repetenet de trei ori in timpul facultății (superior lui Crin Antonescu care a rămas repetent doar de două ori) într-o intervenție halucinantă la RomaniaTV, a descris planul USL de schimbare a judecătorilor CCR care consideră ca referendumul nu trebuie validat. Astfel, ne-a explicat sigur pe el Păcăliciul Zgonea, două treimi din nouă judecatori înseamnă șapte (așa se expliă și de ce a rămas repetent trei ani acesta). Prin urmare, dacă trei judecători din nouă nu au fost prezenți, inseamnă că au fost doar sase prezenti ceea ce nu inseamna doua treimi din noua (nu va enervati, v-am spus ca a fost repetent) si daca au votat doar cinci, acestia pot fi suspendati de ceilalti patru judecatori si imediat USLul va numi alti cinci judecatori care vor decide validarea referendumului. Adica cei patru judecatori vor cere cercetarea disciplinara a celorlalti care nu au drept de vot in acest caz si atunci cei patru voteaza si ii suspenda pe ceilalti cinci. Asta arata cat de papagal este Zgonea. Varianta corecta ar fi: judecatorul Ion Predescu,cunoscut pentru verticalitatea si independenta sa, in prima sedinta, cere cercetarea celorlalti opt judecatori care nu mai pot vota, acesta ii suspenda si voteaza in aceeasi sedinta singur validarea referendumului, obtinandu-se astfel unanimitate. Apoi USL pune imediat alti 8 judecatori in CCR si gata! Avem si recomandari de judecatori: Hrebenciuc, Dragnea, Zgonea, Sova, Voicu Catalin, Fenechiu etc. Stim ca nu indeplinesc conditiile dar nici suspendarea judecatorilor CCR nu se poate face decat la „data trimiterii in judecata penala” conform legii de functionare a Curtii. Asa ca daca Zgonea poate abera la teveu din scaunul celui de-al treilea om in Stat, noi din scaunele de la birou nu putem sa o facem in ziar?Iata si transcriptul emisiunii din 8 august de la RTV, ora 22:00:01
Realizator: La telefon, președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea. Bună seara, domnule Zgonea!
Valeriu Zgonea: Bună seara și sărut mâna, tuturor invitaților.
Realizator: Aflăm în această seară… Suntem în breaking news. În această seară, unul dintre judecătorii Curții Constituționale a declarat că va urma o reunire de urgență a Curții Constituționale pentru soluționarea tuturor controverselor care au apărut în aceste zile (Tudorel Toader,judecator propus de PNL n.n.). Chestiunea e că domnii judecători încep să se acuze de fals între ei. Vă întreb dacă tot ceea ce întâmplă în ultimele ceasuri la Curtea Constituțională nu afectează, până la urmă, și credibilitatea acelei hotărâri care iată că trebuie analizată.
Valeriu Zgonea: Eu am spus de la început că acea hotărâre care nu a fost semnată de domnul Zegrean, care este în concediu, din punctul meu de vedere întoarce la 180 de grade decizia Curții și trebuia să fie luată numai într-un cadru reunit. Cadrul reunit, conform Legii Curții Constituționale, înseamnă două treimi din membri, judecători, adică șapte, și cinci dintre ei să se pronunțe. În momentul în care dvs. ați confirmat astăzi că trei dintre judecătorii Curții nu au fost prezenți, înseamnă că acel act a fost un fals. Pe cale de consecință, organele statului sunt obligate să ia o decizie.
Realizator: Adică…
Valeriu Zgonea: Cel care a semnat în numele domnului Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, este pasibil de suspendarea din funcția de membru al Curții Constituționale…
Realizator: Adică să rămână fără cvorum?
Valeriu Zgonea: Iar cei care au participat, încălcând Legea Curții Constituționale, pe cale de consecință încălcând și atribuțiile constituționale ale Curții, pot fi suspendați din plenul Curții Constituționale.
Corina Drăgotescu: Și dacă e cineva suspendat din plen, cum se mai iau deciziile? De exemplu, hotărârea asta cu referendumul, care trebuia să se ia cu șase la trei, cum se mai ia?
Adina Anghelescu: Nu se mai ia.
Valeriu Zgonea: Există procedură. În momentul în care cei doi colegi sau trei sau cinci care au încălcat grav atribuțiile conferite prin Constituție și prin Legea Curții Constituționale vor fi judecați de către plenul Curții, la fel ca și la parlament, cei care sunt în acel moment analizați nu au drept de vot. Pe cale de consecință, în acel moment, pierzându-și calitatea de membru al Curții Constituționale cu decizia plenului Curții, parlamentul sau președinția poate face nominalizări pentru completarea /Curții/. Acesta este atributul lor.
Dragos Stanculescu
