-Timp de doi ani, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor nu a facut nimic!-, este concluzia fost trasa ieri de noul sef al acestei institutii, Iulian Dragomir. Acesta a facut praf vechea conducere si a anuntat masuri drastice. Pana acum, unul dintre functionarii ONPCSB s-a ales cu plangere penala, iar noul sef vrea sa ii faca pe subalternii sai sa munceasca mai mult. In acelasi timp, Dragomir, care este si vicepresedinte al Curtii de Apel, mai are o problema majora. Conform Legii magistratilor, el poate ocupa functia de la ONPCSB, dar conform Legii de infiintare a Oficiului, acest lucru este imposibil.
De la infiintarea institutiei, serviciile secrete, PNA si Parchetul General s-au plans de activitatea sa, iar principala chestiune era legata de proasta securizare a informatiilor. De asemenea, procurorii si spionii erau incurcati de felul in care primeau dosare de la ONPCSB. -Au existat cazuri in care informatiile de la oficiu ajungeau la Parchete abia dupa ce dosarele respective fusesera trimise in judecata. Existau, cand am venit eu, unele dosare de peste un an si jumatate care nu erau rezolvate. Noua echipa a rezolvat 46 dintre cele 87 existente-, a aratat Iulian Dragomir.
Din cauza acestor probleme care exista la institutia abilitata in domeniu, in acest an au intrat in Romania aproape 60 milioane de euro pentru -spalare- si au iesit peste 210 milioane de euro. In China si Turcia au fost trimise cele mai multe sume, Ungaria si Turcia fiind statele din care au plecat cei mai multi bani negri spre tara noastra.
Turcii detin primul loc si in clasamentul strainilor care au fost implicati in operatiuni de spalare de bani in decursul anului 2004, in total aproape 900 de persoane fiind anchetate de procurori. Aceste fapte au fost favorizate de activitatea slaba a oficiului -Nu au existat protocoale cu institutiile cu care trebuia sa cooperam. Cand am venit aici existau cinci protocoale, din care patru erau abrogate. Am semnat cinci protocoale imediat si acum incercam sa cooperam cu toate institutiile care ne pot ajuta-, a explicat mai marele ONPCSB care a mai spus ca doreste sa acrediteze toti functionarii din subordinea sa pentru a putea lucra cu informatii clasificate.
O imagine clara asupra activitatii de pana acum este data de numarul de suspendare a operatiunilor de plata, in doi ani institutia avand decat cinci astfel de cazuri si nici nu prea a luat masuri in ceea ce priveste bancile care nu raporteaza tranzactiile suspecte conform legii.
Paranoia spionajului
Principale masuri stabilite de noua conducere se vor referi in primul rand la cooperarea cu mai multe institutii, pe langa BNR fiind vizate Inspectoratul General al Politiei, Parchetul Anticoruptie, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Autoritatea Nationala pentru Control sau CNVM. In afara de acestea, noul sef al ONPCSB este aproape obsedat de securizarea informatiilor, in acest sens insistand ca Serviciul Roman de Informatii sa ii securizeze reteaua Internet si sa se ocupe de gestionarea ei. In aceeasi nota, Dragomir vrea sa semneze protocoale cu SIPA (serviciul secret al Ministerului Justitiei) si Directia de Informatii Militare.
In momentul de fata, insitutia a primit un nou sediu, dar Iulian Dragomir asteapta ca si acesta sa fie securizat din toate punctele de vedere, iar cei 72 de functionari sa primeasca unda verde la lucrul cu informatiile clasificate de la ORNISS. De mentionat este faptul ca salariul unui functionar care se ocupa de prevenirea si combaterea spalarii banilor depaseste 18 milioane de lei, salariul fiind echivalent cu cel al unui procuror sef de sectie.
In acelasi timp, fostul vice de la Curtea de Apel Bucuresti este de parere ca oficiul trebuie sa isi extinda aria de cooperari internationale. -Am incercat sa stabilesc cat mai multe contacte. Au existat vizite din partea omologilor ucraineni, macedoneni sau albanezi. M-am intalnit cu procurorul antimafia Pierluigi Dell* Osso-, a povestit Dragomir. In ciuda faptului ca finantarea dezvoltarii ONPCSB vine prin programe PHARE de la Uniunea Europeana, mai-marele institutiei doreste ca metodologia si instructajul specialistilor romani sa vina de la americani, in acest sens deschizand discutiile cu Ambasada SUA pentru a contacta institutia similara de peste ocean.
