O echipa de 20 de ieseni, in frunte cu un arhitect, au incercat sa raspunda la o intrebare ce ar putea fi pusa si unui oracol: Cum va arata judetul Iasi in anul 2015? Incercarea le-a luat sase ani de zile si a costat un miliard de lei. Asa s-a nascut Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi (PATJ). In afara strategiilor de dezvoltare, care pot fi considerate firesti, in PATJ apar si unele obiective care par imposibil de realizat in viitorii 13 ani.
Pana in 2005 Iasiul va deveni o aglomeratie urbana cu 600.000 de locuitori, vor aparea cinci orase noi pe harta judetului, Boeingurile vor putea ateriza la Aeroport.
Pana in 2010: doua autostrazi vor strabate judetul, un pod nou peste Prut, un spital pentru saraci in Iasi, conducta magistrala de transport gaze din Federatia Rusa, langa Iasi se va face schi nautic, canotaj si pescuit sportiv.
Pana in 2015: porturi la Tutora si Prisecani. Bahluiul si Prutul vor fi amenajate astfel incat sa se poata naviga pana la Dunare.
Planul a fost aprobat de Guvern
Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi a fost aprobat la inceputul acestei luni de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei. Este prima lucrare de o asemenea anvergura, dictata de legislatia de dupa 1990, si se intinde pe mai mult de 1.000 de pagini A3, adica peste 2.000 de pagini in formatul obisnuit. Lucrarea a costat aproape un miliard de lei, iar Consiliul Judetean s-a chinuit sa stranga fondurile necesare inca din 1995, anul in care a fost comandata realizarea programului la Habitat Proiect. Planul reprezinta oglinda actuala a intregului judet, dar, mai ales, strategiile si obiectivele de dezvoltare planuite de autoritati in viitorii 13 ani. Printre multe altele, autoritatile locale si-au propus ca, in anul 2015, iesenii sa aiba port la raul Bahlui, sa navigheze pe Prut pana la Dunare si sa faca schi si camping, la Breazu.
Pana in 2005, Iasiul va avea 600.000 de locuitori
In ceea ce priveste proiectul pe termen mai scurt, se arata ca, la nivelul anului 2005, aeroportul va fi dotat cu o pista de primire a avioanelor Boeing 747 si vor demara lucrarile pentru o parcare multinivel pentru 1.000 de autoturisme. Pe harta judetului vor aparea inca cinci orase: Belcesti, Podu Iloaiei, Raducaneni, Tibanesti si Vladeni, iar regiile autonome locale vor fi privatizate. Iasiul se va extinde si va absorbi teritoriile fostelor comune suburbane (Barnova, Holboca, Tomesti, Rediu) si a celor invecinate (Ciurea, Aroneanu, Letcani, Miroslava) si va deveni -Aglomeratia Urbana Iasi-, capabila sa gazduiasca circa 600.000 de locuitori.
Doua autostrazi in judet, pana in 2010
Obiectivele de dezvoltare a judetului, pentru anul 2010, prevad finalizarea a doua autostrazi ce vor traversa judetul (Roman-Iasi-Sculeni-Republica Moldova si Bucuresti-Roman-Pascani-Suceava) si lucrari de extinderi si imbunatatiri a tot ce este legat de drumuri si utilitati publice. Se va construi un pod nou peste Prut, la Ungheni, si va aparea -Conducta magistrala de transport gaze din Federatia Rusa-. In aceeasi tenta optimista, strategiile de dezvoltare mai prevad ca taranii vor fi incurajati, prin credite pe termen lung (10-20 de ani) si dobanzi minime, sa-si transforme gospodariile individuale in microferme productive si se vor aplica scutiri de taxe pentru localitatile demografice degradate. Capitolul -Dotari in domeniul sanatatii- prevede constructia unui spital pentru saraci in Iasi, finalizarea lucrarilor de modernizare la Spitalul Clinic de Urgente, dar si actiuni de stimulare pentru mentinerea cadrelor medicale in mediul rural. -Cultura si arta- vor beneficia de noi dotari, prin terminarea lucrarilor de consolidare la Filarmonica, Palatul Culturii, Teatrul National sau Muzeul Unirii. Multe biserici si manastiri vor fi redate circuitului turistic prin restaurari si reconsolidari. Turismului ii sunt rezervate o serie de amenajari care vor duce la -includerea Iasiului in marile trasee turistice europene-. Se vor face dotari corespunzatoare pentru inot, schi, schi nautic, canotaj si pescuit sportiv. Multe din zonele turistice vor fi extinse si modernizate si se vor crea facilitati pentru dezvoltarea agroturismului in localitati ca Barnova, Cucuteni, Ciurea sau Cotnari. Delta Dunarii va fi -extinsa- in zona Prutului, prin realizarea unui culoar de pasaj pentru pasarile migratoare.
La capitolul -Dotari social culturale- sunt prevazute consolidari la liceele -Negruzzi-, National, Economic si -Mihai Eminescu- si reparatii capitale la ISJ, 11 scoli generale, opt gradinite, cinci grupuri scolare si cinci licee. Vor aparea noi trasee de cale ferata, iar dezvoltarea relatiilor de cooperare transfrontaliera cu Republica Moldova este prioritara. Prima cale ferata va face posibila deplasarea pe ruta directa Iasi-Botosani. Aceasta investitie a demarat de anul trecut si este realizata in proportie de 45%, noile sine si amplasamente fiind deja montate pana la Harlau.
Din 2015, iesenii vor putea merge la mare cu vaporul
Cele mai mari surprize ne sint oferite de obiectivele aprobate a fi realizate pina in anul 2015. Iasul are toate sansele sa devina o -zona portuara importanta a intregii regiuni-. Programul prevede realizarea unei cai navigabile pe riul Prut, intre Stinca Costesti si Dunare, si constructia unui port la Prisecani. Zona Tutora – Cristesti va adaposti un alt port, prin regularizarea si transformarea in canal navigabil a riului Jijia-Bahlui. -Sint planuri mai vechi, preluate din perioada comunistilor. Ele sint, de altfel, prevazute si in Planul de Amenajare Nationala. Ideea de la care s-a pornit este de a crea sisteme mici, locale, care sa faciliteze transportul de marfuri si produse industriale pe calea apei, o varianta mai ieftina, care ar duce la inflori-rea economica a intregii Moldove-, ne explica arhitectul sef al proiectului, Hen Iustin.
Zonele naturale protejate se vor intinde pe raza a 11 rezervatii forestiere, 3 rezervatii floristice si tot atitea paleontologice. Vom avea 230 de monumente ale naturii, iar nerespectarea legilor de protejare si conservare a mediului vor fi aspru sanctionate.
Situatia devine mult mai trista in ceea ce priveste constructia de locuinte. An orasul Iasi se vor construi doar 269 de locuinte din fondurile de stat, aproape la fel ca in Pascani. Pascaniul va fi viitorul producator local de energie electrica pentru teritoriul judetului.
Se mai stabileste ca, in aceasta perioada de referinta, sa se ajunga la situatia in care ponderea -prestarilor de servicii- sa acapareze peste 35% din populatia activa a judetului.
O intrebare care ar putea fi insa pusa acum: cum vor reusi autoritatile locale sa atraga bani pentru atitea planuri marete, cand, chiar zilele trecute, Consiliul Judetean Iasi a pierdut o finantare de 5 milioane de euro din partea Uniunii Europene?
