Anul acesta, sarbatoarea Pastelui romano-catolic are loc cu mai bine de o luna inaintea Pastelui ortodox, care va fi celebrat pe 5 mai, in conditiile in care decalajul dintre cele doua sarbatori este, cel mai frecvent, de o saptamana. Aceasta diferenta dintre cele doua date ale aceleiasi sarbatori este una dintre cele mai interesante si complicate probleme ale crestinismului.
Aceeasi sarbatoare, calcule diferite
Intrebarea care se pune in mod firesc este de ce Pastele se sarbatoreste la date diferite, desi evenimentul sarbatorit este acelasi, invierea lui Iisus. Calculul zilei de Paste a iscat divergente inca din primele secole ale crestinismului, cand Pastele se sarbatorea in prima duminica cu luna plina din echinoctiul de primavara. Deoarece data Pastelui este legata atat de echinoctiul de primavara, cat si de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse si complicate.
Conciliul din Nicea, din anul 325, a decis ca toata crestinatatea sa sarbatoreasca Pastele in prima duminica cu luna plina a echinoctiului de primavara, fara a stabili precis data acestui echinoctiu. Un alt gen de dificultati au aparut in stabilirea datei Pastelui in secolul al XIV-lea, dupa reforma calendarului dusa la bun sfarsit de Papa Grigore al 13-lea (calendarul rezultat fiind cel gregorian), in anul 1582. Astfel, cei care au pastrat vechiul calendar, cel Iulian, in vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Pastelui, desigur, dupa acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Tarile protestante l-au adoptat abia spre 1700. In alte tari, vechiul calendar a ramas in functie pana in secolul XIX sau chiar XX.
Bisericile ortodoxe rusa, sarba, greaca si romana au adoptat noul calendar abia in 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sarbatorile fixe (Craciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) sa fie stabilite dupa calendarul gregorian, iar data Pastelui sa se stabileasca tot dupa calendarul Iulian, caruia sa i se acorde o corectie de 13 zile. Rezulta calcule complicate, care duc la o diferenta de pana la cinci saptamani in celebrarea pascala la bisericile romano-catolica si protestanta si cea ortodoxa.
Complicatiile stabilirii datei Pastelui provin din faptul ca data lui depinde atat de calendarul lunar (prima duminica cu luna plina), cat si de cel solar (dupa echinoctiul de primavara). Anul lunar avand 354 zile, iar cel solar 365, prima zi a calendarului lunar cade mereu in alta zi a calendarului lunar. Diferenta dintre anul lunar si anul solar este relativ ciclica (se repeta o data la 19 ani, dar si in acest caz pot interveni anumite corectii). Deci, pentru a afla ziua Pastelui, trebuie mai intai aflate fazele lunii, apoi zilele de duminica.
Pana se va ajunge la consensul dorit de ambele biserici, se poate afirma ca, indiferent de confesiune, Invierea lui Iisus este momentul pe care crestinii din intreaga lume il sarbatoresc in acelasi spirit, chiar daca la date diferite.
Mii de catolici au participat la slujba de Inviere
Mii de catolici au participat, in noaptea de sambata spre duminica, la slujbele de Inviere oficiate la Cluj si Miercurea Ciuc. Dupa ce au ascultat primele rugaciuni, credinciosii clujeni, condusi de preoti, au facut de trei ori inconjurul Catedralei Romano-Catolice -Sf. Mihail- din Cluj.
La Miercurea Ciuc, aproximativ 1.000 de catolici au intampinat Invierea Domnului pe platoul din centrul orasului. Slujba de Inviere a fost oficiata de un sobor de preoti condus de episcopul auxiliar Tamas Jozsef. Duminica, tot pe platoul din fata Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, gospodinele au adus bucate pascale pentru a fi sfintite de preoti.
