Fostul lider al minerilor Miron Cozma risca sa ramana fara opozanti in procesul pe care l-a deschis in incercarea de a obtine anularea decretului de revocare a gratierii, dupa ce atat Administratia Prezidentiala, cat si fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu au sustinut, prin intermediul avocatilor, ca nu pot fi facuti raspunzatori pentru actul respectiv.
Astfel, avocatul lui Ion Iliescu si Adrian Nastase, Antonie Iorgovan, care a contrasemnat decretul in calitate de prim-ministru, a sustinut, ieri, in fata instantei Curtii de Apel Bucuresti, ca actele emise de presedintele statului nu pot fi atacate in contencios administrativ. Antonie Iorgovan a spus ca, in baza prerogativelor constitutionale, fostul presedinte Ion Iliescu a tinut cont de opinia publica atunci cand a revocat decretul de gratiere a lui Miron Cozma. Potrivit lui Iorgovan, presedintele are dreptul sa isi indrepte singur un act al sau atunci cand se dovedeste ca acesta este gresit. Avocatul a sustinut ca presedintele este singura persoana care poate interveni asupra actelor prezidentiale, asemenea documente neputand fi atacate in contencios administrativ, potrivit ultimelor modificari legislative in domeniu. La randul sau, consilierul prezidential Renate Weber a ridicat exceptia lipsei calitatii Administratiei Prezidentiale in acest proces. Renate Weber a sustinut ca Administratia Prezidentiala nu poate fi chemata ca parte in dosar, deoarece este o institutie careia nu-i apartine acest decret de gratiere, citatia trebuind sa fie adresata unei persoane fizice, nu unei institutii.
Cozma vrea dreptate, si nu bani
De cealalta parte a baricadei, avocatul lui Miron Cozma a spus ca actiunea clientului sau este o chestiune de moralitate si nu vizeaza neaparat daunele. Avocatul a sustinut ca actiunea vizeaza ideea ca un presedinte nu poate emite un act pe care -sa-l rupa- tot in aceeasi zi, ceea ce pune in pericol libertatea unei persoane. Toate aceste exceptii au fost ridicate in fata instantei Curtii de Apel Bucuresti, inainte de a se intra pe fondul cauzei, tocmai pentru a se vedea daca acest proces poate sau nu sa fie judecat in continuare. Astfel, in cazul in care Administratia Prezidentiala ramane parte in proces, automat functioneaza cererea de chemare in garantie a fostului presedinte Ion Iliescu si a fostului premier Adrian Nastase. Nastase si Iliescu nu s-au prezentat nici de aceasta data la proces. Fostul premier si fostul sef al statului au fost chemati ca garanti de Administratia Prezidentiala in dosarul in care Miron Cozma a solicitat statului roman despagubiri de cinci milioane de euro, pe motiv ca ar fi fost reincarcerat ilegal. La termenul anterior, Adrian Nastase si Ion Iliescu au lipsit, ei depunand la instanta Curtii de Apel Bucuresti o cerere prin care au solicitat respingerea introducerii lor in acest dosar de catre Administratia Prezidentiala. Renate Weber, reprezentantul Administratiei Prezidentiale, a solicitat instantei acordarea unui termen pentru studierea acestei solicitari si pentru formularea unei pozitii fata de acest act. De asemenea, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a cerut instantei sa accepte ca CRJ sa devina parte in proces, societatea civila considerandu-se lezata de revocarea gratierii lui Miron Cozma. Administratia Prezidentiala si Secretariatul General al Guvernului au depus o actiune comuna in justitie, prin care au cerut Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, constatarea nulitatii Decretului 1164/decembrie 2004 privind gratierea unor persoane, intre care si Miron Cozma. Presedintia preciza, la momentul initierii demersului, ca SGG este parte a acestei actiuni, intrucat documentul invocat se numara printre cele care se contrasemneaza de primul-ministru. Pe de alta parte, in dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Miron Cozma a cerut statului roman, printr-o solicitare inaintata prin avocat, daune de cinci milioane de euro pentru faptul ca a fost eliberat si apoi rearestat.
