În urmă cu un an de zile cotidianul „Curentul“ publica în exclusivitate o statistică care demonstra că profesorii sunt corigenți la plata taxelor către stat din banii pe meditații.
După mai multe anchete și studii cei din Comisia Europeană au realizat ceea ce ziarul nostru a publicat ,
și anume, conform unui raport executat de CE, s-a demostrat că profesorii romåni au cåștigat peste 300 de milioane de euro din meditații fără a plăti însă impozite. „Sunt profesorii care cer «respect» și mai mulți bani! Se declară intelectuali, dar scandările din timpul marșurilor îi fac deseori să roșească și pe huliganii galeriilor de fotbal. Spun că salariile mizerabile obținute după ce și-au pierdut tinerețile prin facultăți nu le asigură un trai decent și sunt forțați să trăiască din meditații. Asta în condițiile în care piața meditațiilor este estimată la aproximativ 320 milioane de euro anual.
Cer respectarea legii, dar de către ceilalți. Cånd vine vorba de declararea veniturilor din pregătirea suplimentară pe care o fac cu elevii, spun că e complicat, birocrația devenind scuză pentru evaziunea financiară. Nu spunem că toți profesorii sunt la fel. Pe långă cei care fac gratuit pregătire suplimentară cu elevii, sunt și dascăli care își declară veniturile suplimentare și plătesc impozit“, se spunea în articolul publicat în 2010 în „Curentul“. Pe de altă parte, școlarizarea „în particular“ este o afacere în plină expansiune în Europa. Părinți din Franța și Germania cheltuie peste 3 miliarde de euro anual pe cursuri suplimentare celor oferite de școli copiilor lor, subliniază raportul întocmit de UE și citat de HotNews. În Romånia, familiile plătesc milioane de euro pe meditații, se arată într-un raport realizat la comanda Comisiei Europene. În ciuda miliardelor plătite astfel profesorilor particulari, multe state lasă acest sector nereglementat, astfel încåt meditațiile au loc frecvent în afara domeniului de impozitare al Guvernului, arată studiul, care avertizează: lăsat nesupravegheat, fenomenul va avea un impact social de puternica divizare între clasele sociale.
În Romånia, un studiu realizat în 2007 pe 1.267 de elevi din ciclul secundar arată că 27% dintre ei au primit meditații. Trei ani mai tårziu, un studiu realizat pe 1.500 de copii cu vårste cuprinse între 6 și 19 ani a aratat că 17% dintre ei primeau meditații. Un studiu realizat la nivel național în 2010 pe 1.316 adulți a arătat că 50% dintre ei plăteau profesori privați pentru copiii lor.
În Franța, un raport realizat în 2007 estimează că, în marile licee din Paris, aproximativ 75% dintre elevi urmau cursuri private.
În Germania, o cercetare din 2010 arată că 14,8% din numărul total al elevilor primeau meditații.
În Grecia, un studiu din 2000 realizat pe studenți din primul an arată că 50% dintre ei au primit lecții private. În 2010, aproape toți elevii aflați în ultimul an de liceu urmau o formă de școlarizare suplimentară.
În Ungaria, un studiu realizat în 2011 pe 1.361 de studenți arată că 60,5% dintre ei au primit meditații în ciclul secundar de învățămånt.
Cåți bani se duc, anual, pe meditații:
* Austria, 2010: 126 milioane de euro pe an
* Cipru, 2008: 111 milioane de euro pe an
* Franța, 2007: 2,210 milioane de euro și cu o creștere de 10% pe an
* Germania, 2010: între 942 și 1,468 milioane de euro pe an
* Grecia, 2008: 952 milioane de euro pe an
* Italia, 2010: 420 milioane de euro pe an
* Romånia, 2010: 300 milioane de euro pe an
* Spania, 2010: 450 milioane de euro pe an
Meditații în franciză sau instituționalizarea cursurilor suplimentare
Mare parte dintre aceste cursuri suplimentare sunt oferite de companii care îți oferă serviciile la nivel local, național sau internațional, se arată în studiul realizat la comanda Comisiei Europene. Un exemplu în acest sens este compania Kumon, cu sediul în Japonia, care susține că are patru milioane de elevi care studiază în 26.000 de centre aflate în franciză în 46 de țări. În Europa, Academia are sediul și cea mai mare parte a activităților în Franța, dar s-a extins și în Spania și Portugalia. Aceste companii angajează mulți profesori part-time. În Romånia, însă, majoritatea meditatorilor sunt profesori cu catedră completă care oferă cursuri suplimentare pentru a-și mări veniturile. Un studiu realizat în 2010 de Daedalus Millward Brown și citat de raportul european arată că 30% dintre elevii care au urmat cursuri particulare au primit meditații chiar de la profesorii lor și 60,4% de la alți profesori din școala lor sau din alte școli.
Practica meditațiilor acordate chiar de profesorii de la clasa este „problematică“, arată autorii studiului, care precizează că riscul este ca profesorii să reducă efortul depus în școală, cu scopul de a mări numărul elevilor care le cer serviciile în afara orelor de școală. Un alt pericol îl reprezintă favoritismul, arată cercetarea. Autoritățile din Romånia le cer profesorilor să își declare veniturile din meditații. În 2008, numai 1.500 de profesori au făcut astfel de declarații, „un procent foarte mic din total“, se arată în cercetare.
Cauzele apariției școlarizării suplimentare
Studiul Comisiei Europene arată că, în Europa de Est, în anii ‘90 a scăzut foarte mult puterea de cumpărare, iar salariile profesorilor au fost printre cele mai lovite. În majoritatea țărilor din regiune, salariile nu mai puteau susține familiile profesorilor nici la un nivel de bază, așa că aceștia au fost forțați să găsească modalități pentru a-și suplimenta veniturile.
„Modelele din Romånia oferă un exemplu tipic“, susțin autorii studiului. Un raport din 2000 al UNESCO arată că salariul unui profesor romån reprezenta numai aproximativ 40% din suma pe care un profesor cu același grad o primea în 1990. În 2006, după mai multe greve, guvernul a majorat salariile profesorilor. „Cu toate acestea, salariile de bază au rămas scăzute și oricum pånă atunci meditațiile au devenit parte a culturii sociale care a fost acceptată atåt de familii, cåt și de profesori“, se mai arată în studiul CE. Este și motivul pentru care profesorii romåni au declarat că dau meditații pentru a-și suplimenta veniturile și nu pentru profit.
Potrivit studiului, în Europa Occidentală motoarele fenomenului au fost cu totul altele; chiar dacă profesorii din vestul Europei s-au plåns și ei de salarii mici, ele au rămas mult peste cele ale profesorilor din Europa de Est. Aici, elementul care a generat industria meditațiilor este competiția.
Studiul arată că materiile la care elevii din Europa primesc cele mai multe lecții particulare sunt matematica și limbile naționale.
Impactul industriei meditațiilor: Adâncirea inegalităților în Europa – bogații își păstrează privilegiile, săracii nu au nicio șansă la lumea „hiper-pregătită“
Părinții care dispun de resurse financiare încearcă astfel să le pună la dispoziție copiilor un sprijin suplimentar celui oferit de sistemul de învățămånt stat. „Școlarizarea privată ține mai puțin de copiii care au nevoie reală de un ajutor pe care nu îl pot găsi la școală și mult mai mult de menținerea avantajelor competitive ale celor care deja au succes și sunt privilegiați“, a declarat Jan Truszczynski, președintele Direcției Generale pentru Educație și Cultură din cadrul Comisiei Europene, care a comandat raportul. Rezultatul acestui fenomen este, așadar, adåncirea inegalităților în Europa: copiii ai căror părinți sunt bogați primesc tot mai multă școlarizare suplimentară, ceea ce divizează societățile și atrage după sine implicații sociale pe termen lung.
O industrie de miliarde de euro
Raportul, care se bazează pe mai multe cercetări realizate în diferite țări în ultimii patru ani, arată că sectorul meditațiilor din Franța era în 2007 în valoare de 2,2 miliarde de euro și estimările arată că a crescut cu 10 procente pe an. În Germania, specialiștii estimează între 900 de milioane și 1,5 miliarde de euro cheltuiți pe școlarizarea privată în fiecare an. Cea mai mare parte a banilor se concentrează în asistența la nivelul de învățămånt secundar. În Franța și Belgia, taxele de școlarizare pot ajunge la peste 30 de euro pe oră. Chiar și în Scandinavia, care se află adesea în topurile globale pentru educația de stat, școlarizarea suplimentară este în creștere.
Studiul evidențiază că cea mai mare parte a lecțiilor particulare au fost urmate de familii înstărite și de obicei din mediul urban, și nu de clasa muncitoare. „Dacă sunt lăsate la puterea pieței, meditațiile mențin și exacerbează inegalitățile“, a precizat Mark Bray în cadrul raportului. „Familiile cu venituri mai mari își pot permite atåt o cantitate mai mare, cåt și o calitate mai bună a meditațiilor“, a precizat acesta. Pe långă impactul socio-economic, raportul evidențiază că meditațiile au devenit o adevărată afacere. În Franța, Belgia, Marea Britanie și în alte țări, companiile s-au dezvoltat pånă acolo încåt oferă cursuri suplimentare la domiciliu. „Industria meditațiilor este o sursă de muncă aflată în expansiune, dar și o cale pentru mulți profesori de primă månă să cåștige venituri suplimentare“, susține Jan Truszczynski, care precizează că „acesta pare să fie unul dintre motivele pentru care atåt guvernele, cåt și sindicatele au tendința să evite subiectul“. În ciuda miliardelor plătite de părinți pe profesori particulari, multe state lasă acest sector nereglementat, astfel încåt meditațiile au loc frecvent în afara domeniului de impozitare al Guvernului, arată studiul. Meditațiile sunt considerate atåt de importante, încåt în Cipru și în Grecia cheltuielile angajate de părinți prin lecții particulare reprezintă 20% din cheltuielile guvernelor lor cu educația publică.