Campania pornită împotriva filosofului Mihai Șora de la un spot al emag în care acesta vorbește despre anii comunismului mi se pare de neînțeles. De când lumea, în spoturile publicitare apar oameni cu notorietate, iar Mihai Șora în vârstă de 102 ani este unul dintre ei. Textul reclamei a fost făcut de agenția de publicitate și citit de Șora. Reclama și-a atins scopul, toți internauții având o opinie pro sau contra acesteia, exprimată sau nu. Emag fiind un o afacere online, toți cei care intră pe internet au fost expuși reclamei cu pricina prin miile de opinii pro sau contra ei. Deci Robert Tiderle șeful Papaya Advertising a fost genial, cel puțin în acest caz. Lăsând la o parte aspectul comercial al acestei reclame, ceea ce i se întâmplă lui Mihai Șora este de domeniul fantasticului.
Într-o palidă încercare de a risipi nebunia, reamintesc cititorilor ce scrie la pagina 503 în raportul întocmit de Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România:
„În 1967, când au fost „topite” 60 000 de exemplare din Antologia poeziei moderne elaborată de Nicolae Manolescu, pe motivul introducerii în circuit a unor poeţi de dreapta neagreaţi de regim (Radu Gyr, Nichifor Crainic) sau trăind în străinătate (Horia Stamatu, Ştefan Baciu), directorul Editurii pentru Literatură, Ion Bănuţă, fost ilegalist, întemniţat înainte de 1944, a fost sancţionat şi transferat la o revistă, Mihai Şora, răspunzător de BPT, a fost destituit şi, de asemenea, redactorul Ion Acsan a fost mutat într-un post insignifiant.”
Mihai Șora era cel care aprobase volumul conținând poeziile poeților exemplificați.
Pe 17 martie 1989 ziarul francez Libération publică un interviu acid la adresa regimului Ceauşescu acordat de poetul Mircea Dinescu. Textul este citit la postul de Radio Europa Liberă în aceeaşi zi în cadrul emisiunii Actualitatea culturală românească, în lectura lui Virgil Ierunca. A doua zi, Dinescu este concediat de la România literară, exclus din partid şi arestat la domiciliu. Peste o săptămână, la Radio Europa Liberă se difuzează o scrisoare adresată președintelui Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Radu Popescu, prin care Mircea Dinescu protestează faţă de ceea ce i se întîmplă. După alte câteva zile, Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu şi Mihai Şora adresează lui Dumitru Radu Popescu o scrisoare prin care îi cer ca, în calitatea lui de preşedinte al Uniunii Scriitorilor, să-l apere pe poetul Mircea Dinescu.
În tot acest timp, cei care îl denigrează acum pe Șora stăteau în casele lor și ascultau Europa Liberă, încântați că unii, printre care și filosoful, își riscau libertatea înfruntându-l pe Ceaușescu.
Știm, după război mulți viteji se arată. Mai ales de la PSD!
Mihail Sora a fost ministrul invatamantului in guvernul provizoriu al CPUN – FSN 1989 – 1990. Doina Cornea si altii au refuzat propunerea lui Iliescu de a face parte din guvernul provizoriu de atunci. Si Iliescu a fost „exilat” la Editura Tehnica. Dar asta nu il face in dizident. Spune ni cu cine te insotesti ca sa ti spun cine esti. QED.
Ce este un aparatcic ?
La cine se referea lustrația ?
Brucan ?
Bîrlădeanu ? Iliescu ?
Nu trebuia să accepte textul -reclama .
Dacă tăcea era mai bine .
partea urata si care i-a inflamat pe cei mai buni dintre noi este ca sora de azi se revendica ca (!) fiind acelasi sora de acum 71 de ani.
poate s-a schimbat,nu negam si chiar nu ne intereseaza,infractiunile se platesc „pas cu pas”.
sora de acum 71 de ani era un gunoi,un gunoi bolsevic care se aciua pe langa cea mai sinistra terorista.asa functiona „partidul”, prin teroare.
nu,acum 71 de ani sora FURA libertatea.
doar ne-recunoasterea genocidului comis de bolsevicii organizati in pmr (apoi pcr) asupra romanilor ne impiedica o comparatie directa cu genocidul nsdap asupra evreilor.nici nu tinem mortis,nu suntem la clasele primare ca sa folosim comparatii.
Pentru ieșirile în stradă cu tinerii îl iert de vini inventate, îl consider un bun exemplu de civism ,exemplu mobilizator pentru tinerii neimplicați in politică.Cine are 102 ani nu se mai sinchisește să spună ce crede despre hibele prezentului politicii noastre.