Furtul din buzunare a devenit un fapt obisnuit. Bucurestenii simt cel mai acut efectele acestui fenomen, deoarece transportul in comun ofera hotilor un teren deosebit de propice. -Panacotisti-, asa cum le place sa-si spuna hotii de buzunare, s-au inmultit atat de mult, incat la nivelul Capitalei a aparut necesitatea infiintarii unei structuri specializate care sa le dea o replica dura. Sectia de Politie 25 a fost infiintata in 2001 si are ca misiune prevenirea si combaterea infractiunilor comise in vehiculele RATB, in incinta statiilor si a metroului. In plus, impreuna cu Autoritatea Rutiera Romana controleaza legalitatea transportului de marfa si persoane.
In fiecare zi, cei 50 de politisti de la Sectia 25 -perie- cat mai multe mijloace de transport in comun pentru a le veni de hac hotilor de buzunare. -Girofaruri-, -tragatori-, -batausi- si -plasatori-(n.r – functiile mebrilor bandei), toti au inceput sa le stie de frica -gardistilor-. Cu toate acestea, putini ies de bunavoie din bransa. Faptul ca foarte multi dintre ei sunt dependenti de droguri ii face sa nu le pese de urmari, atat timp cat furturile din buzunare si chiar talhariile le aduc banii necesari cumpararii unei doze.
Reporterii nostri au participat in aceasta saptamana la una dintre actiunile Sectiei 25 si au avut ocazia sa vada cati infractori traiesc de pe urma acestei -meserii-. Intr-o statistica neoficiala se vorbeste chiar de un furt la fiecare jumatate de ora.
Din 2001, -ciorditorii- nu au teama decat de -garda de la 25-, adica politistii din cadrul Sectiei de Politie nr. 25, singurii specializati in prevenirea si combaterea acestor infractiuni. In momentul in care un hot de buzunare aude rostindu-se cifra -25-, instantaneu isi face cruce. -25-istii- avertizeaza ca daca nu vor mai fura, -ciorditorii- vor deveni violenti, aproape toti fiind astazi dependenti de droguri. Pentru depasirea acestei situatii paradoxale, ar trebui ca prevenirea si combaterea acestui fenomen sa se faca cu un minim necesar de efective politienesti (in jur de 500 de politisti, fata de 40-50, cati sunt in momentul de fata -pe teren-), iar in penitenciare sa existe centre eficiente de dezintoxicare. De asemenea, ar trebui ca Ministerul Administratiei si al Internelor sa fie in stare sa conceapa programe educative prin care sa-i determine pe cetateni sa colaboreze cu politia.
Organigrama unei -brigazi-
Daca, pana in 2001, cand s-a infiintat -25–ul, fiecare -brigada- actiona intr-o zona stricta, asupra careia detinea controlul, azi gruparile de hoti de buzunare opereaza peste tot. Hotii au luat aceasta decizie pentru a nu mai fi identificati de politisti in functie de zonele de actiune. Intr-o -brigada-, fiecare membru are rolul sau. Cel mai important membru al unei brigazi este -tragatorul-, care este si seful acesteia. El este cel care -opereaza- efectiv. -Plasatorul-, care primeste -marfa- si care incearca sa o -piteasca-, este cel care se face imediat disparut. Un alt membru este -mardeiasul-, cel care face scandal si sare la bataie daca cineva sesizeaza ca a fost furat. -Girofarul- este cel care supravegheaza -panacotul- (mijlocul de transport in comun pe care se opereaza), pentru ca nu cumva sa fie printre calatori vreun -25-ist-. In momentul in care -girofarul- simte prezenta unui astfel de politist, striga -garda- si, instantaneu, el si ceilalti membri ai -brigazii- -scarpina cerul-, ridicand mainile ca si cum s-ar preda, dar fara ca politistii sa le poata face ceva daca nu i-au prins in flagrant. Hotii raman cu mainile in aer chiar si cand coboara din -panacot-, pentru ca politistii sa stie ca nu au de gand sa fuga de la -discutii-.
Zonele
Asa cum am mai spus, -ciorditorii- de azi nu mai opereaza pe zone, luandu-si libertate de miscare. Zonele cele mai -frecventate- sunt cele ale complexurilor comerciale, angrourilor, zona centrala, gara de Nord si Basarab, aeroporturile Otopeni si Baneasa, autogarile, parcurile si zonele de agrement si liniile de transport in comun ale RATB: 783 (Otopeni- Unirii), 632 (Alexandria – Trafic Greu), 336, 331, 131, 330, 226, 311, 368, 168, 268, 105, 123, 102, 178, 66, 21, 41. Comisarul-sef Vasile Toma, omul pe care -sutii- il blesteama la tot pasul, ne declara, printre altele, ca, mai nou, hotii de buzunare actioneaza in zonele marilor unitati economice, in zilele de salariu.
Moduri de operare
Pentru a obtine o -leturghie- (o prada de cateva mii de dolari), -ciorditorii- vaneaza, mai nou, -albinute- (muncitorii care se intorc de la munca din strainatate) pe Aeroportul Otopeni. Acestia sunt filati la bancomate, unde isi schimba valuta in lei, pentru a putea ajunge acasa. Pentru ca -albinutele- refuza sa se lase jecmaniti de taximetristii -atarnatori-, acestia prefera autobuzul 783, unde sunt asteptati de…-ciorditori-. In aceste situatii, -brigada- se imparte in doua grupe formate din cate trei membri. Prima grupa preia victima inca de la aeroport si incearca sa o praduiasca pana la statia in care aceasta coboara. Mai intai i se -citesc- buzunarele, pentru a-i se numara banii. -Tragatorul- (cel care extrage portofelul) se apropie de victima si incearca sa ridice -leturghia- din buzunar. Daca nu reuseste, il suna, pe mobil, pe -tragatorul- celeilalte grupari si ii transmite coordonatele: -albinuta- (victima) in -panacotu- (autobuz) 783, cu -leturghie- (valuta) in -primarie- (buzunarul de la camasa) sau -in caldura- (buzunarul din interiorul hainei). In cazul in care victima este cetatean strain, acestuia i se spune -centaur-, iar in cazul in care sunt doi sau mai multi cetateni straini – -bicentauri-. Banii care trebuie furati sunt codificati prin termenul -icsive-. Ei stiu ca, de obicei, -albinutele- coboara la Piata Presei Libere, pentru a lua autobuzul 105, cu care merg la Gara de Nord sau Basarab, pentru a pleca acasa, in provincie. Daca nu sunt -praduite- in 783, victimele sunt preluate de cealalta grupare, in 105. -Praduiala- se face de obicei dupa ce, in prealabil, ceilalti membri creeaza ambuscade.
Majoritatea -ciorditorilor- sunt dependenti de droguri
Hotii de buzunare au acum un motiv in plus pentru a -munci-: asigurarea dozei zilnice de droguri. Acesta este si motivul pentru care atunci cand sunt prinsi in flagrant, inainte de a fi incarcerati, sunt prezentati unui medic pentru a determina gradul de dependenta si pentru a stabili cat timp pot sta in arest fara doza necesara. Mai nou, acestia nu se mai drogheaza pe locurile vizibile ale corpului, pentru a nu-si indeparta potentialele victime. Ei isi provoaca rani pe pumn, astfel incat sa se formeze o -zgaiba- sub care isi introduc acul seringii.
Sunti la 955!
Politistii sunt disperati ca, in afara faptului ca sunt extrem de putini in raport cu numarul de hoti din buzunare, ei nu beneficiaza nici de colaborarea cetatenilor. -25-istii- sunt constienti de faptul ca oamenii se tem de brutalitatea acestor indivizi, dar nu-si pot explica de ce daca au fost martorii unui astfel de incident, cetatenii nu suna la numarul 955, pentru a sesiza politia. Sunand, bucurestenii nu pot fi identificati de infractori, iar politistii pot, la randul lor, sa-l identifice pe hot in baza descrierii si a sutelor de fotografii din baza de date. Mai mult, comisarul-sef Toma Vasile face un apel la victime sau martori sa sune chiar la un telefon direct, de-al -25-istilor-, la numarul 335.67.58. Dar pentru asta bucurestenii au nevoie de mult, mult spirit civic.
La vanatoare…
Pentru a ne face o idee despre modul de actiune a politistilor, comisarul-sef Vasile Toma ne-a invitat sa participam la una dintre multele operatiuni menite sa combata fenomenul furtului din buzunare.
Joi, conducerea Sectiei de politie 25 a stabilit sa se actioneze pe traseele Laromet – Mogosoaia, Rahova – Ferentari, Calea Mosilor – Complexul Europa si Berceni – Pantelimon. Dupa scurtul instructaj si inmanarea ordinelor de serviciu, Vasile Toma tine sa-i avertizeze pe cei de pe primul traseu ca -fustaresele-(grup de tiganci hoate) sunt aparate de niste tigani violenti si trebuie sa fie atenti.
Pe traseele respective sunt stabilite puncte de control, unde, dupa semnalarea politistilor din autobuze, acestea sunt oprite, iar persoanele suspecte si hotii prinsi in flagrant sunt predati oamenilor legii. Pentru a se ajunge la acest rezultat, echipa operativa, in civil, se urca in mijlocul de transport ales si incearca sa-si depisteze -clientii-. De cele mai multe ori, experienta, flerul si spiritul de observatie ii ajuta sa identifice, de la prima vedere, hotii de buzunare. Atunci cand observa comiterea unei infractiuni, politistii semnalizeaza prin beep-uri colegilor lor in uniforma, care opresc imediat mijlocul de transport in comun si preiau suspectii.
Momentul adevarului
In cursul operatiunii de joi, au fost legitimate 84 de persoane, iar 33 au fost sanctionate contraventional, cu amenzi in valoare totala de 17,6 milioane de lei. De asemenea, au mai fost constatate doua infractiuni de distrugere a statiilor RATB si una de neglijenta in serviciu si inselaciune. Cum in sarcina acestei sectii de politie intra si controlul legalitatii transportului de marfa si persoane, impreuna cu Autoritatea Rutiera Romana, oamenii legii au sanctionat opt transportatori fara licente.
