Chiar dacă, și în glumă, cineva cunoscut vă spune „Mă sinucid!“, afirmația sa trebuie să o luați în serios. Mai ales dacă știți că respectivul are probleme la serviciu sau acasă. De asemenea, trebuie să îi urmăriți starea de spirit. Nu de puține ori s-a dovedit că „gluma“ a fost pusă în practică. Potrivit specialiștilor, în România, persoanele cu vârste între 18 și 40 de ani sunt cele mai afectate de „boala“ sinuciderii. Mai mult decât atât, sinuciderea este a doua cauză de mortalitate violentă la tineri, după accidentele rutiere. Și tot specialiștii spun că „cei cu suicid realizat aveau o tentativă în antecedent“. Un sinucigaș „hotărât“, care nu doar vrea să atragă atenția asupra persoanei sale, dacă nu reușește să-și pună capăt zilelor din „prima“, cu siguranță în cel mult o săptămână va mai face o încercare. După prima încercare, pacientul trebuie să urmeze ședințe de consiliere psihologică și să fie monitorizat. Sinucigașii „hotărâți“ nu se lasă, însă, până nu-și duc la îndeplinire „dorința“. De obicei, lasă bilete de adio, scriu mesaje pentru apropiați pe calculator sau trimit sms-uri. „Am întâlnit cazuri în care în aceeași zi s-a aruncat de două ori de la etaj și a mai luat și pastile. Alții se stropesc cu motorină și benzină și își dau foc sau își injectează în vene motorină. Ca să nu mai vorbim despre cei care beau insecticid și alte substanțe toxice“, a declarat, pentru „Curentul“, un medic ce a dorit să-și păstreze anonimatul. Acesta a precizat că, în România, prevenția în cazul „bolii“ sinuciderii lasă de dorit: „Nu avem un centru de criză unde cel care vrea să se sinucidă să dea un telefon pentru a vorbi cu specialiști. În spitale nu se face prevenția secundară care presupune acordarea de consiliere psihologică aceluia care a încercat să-și pună capăt zilelor“. Potrivit specialiștilor, sinuciderea este a treia epidemie mondială, anual un milion de oameni punându-și capăt zilelor.
În același timp, psihologul criminalist Tudorel Butoi a declarat, pentru „Curentul“, că metodele tipice de suicid sunt aruncatul de la etaj, ingerarea de substanțe toxice sau pastile, spânzuratul. Există și situații atipice când sinucigașul încearcă „în mod paradoxal“ mai multe metode până ajunge să rămână fără suflare. „Pune mâna pe un cuțit și se înjunghie în zona inimii, iar dacă nu reușește să se sinucidă se atârnă în ștreang. Alții încearcă să se spânzure în magazie, se rupe grinda, după care imediat se aruncă de la înălțime“, a adăugat Butoi.
