Tactica folosită de anumiți politicieni români, care se ascund de justiție sub poalele largi ale calității de europarlamentar pare a nu funcționa și în cazul lui Mircea Diaconu. Iar asta pentru că Agenția Națională de Integritate se dovedește a fi hotărâtă să-l urmărească până „în gaură de șarpe”. Sau mai exact spus, până în fotoliul de la Bruxelles. Rămasă aici acasă, ANI a contestat la Curtea de Apel București calitatea lui Mircea Diaconu de membru în Parlamentul European, sesizând, în același timp, și legislativul european în privința faptului că fostul senator a fost în incompatibilitate. Concret, acțiunea ANI a fost înregistrată, pe 11 iunie, pe rolul Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a instanței de apel din Capitală. În acest context, ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a candidat totuși la alegerile europarlamentare, unde într-un mod cu totul surprinzător a și câştigat un mandat. Totodată, potrivit unor surse din justiție, ANI a mai trimis o sesizare și la Parlamentul European, pe adresa Comisiei de validare a candidaturilor, un document oficial prin care atrage atenția asupra incompatibilității stabilite de instanța supremă.
Pe 19 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă și irevocabilă în sensul menținerii ca legal și temeinic a raportului de evaluare prin care ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului senator Mircea Diaconu. Anul acesta, pe 26 martie, după ce şi-a dat demisia din PNL, Mircea Diaconu și-a depus la BEC, dosarul de candidatură însoțită de listele de susținători care-i dădeau dreptul de a intra în alegerile europarlamentare, în calitate de candidat independent. Tot pe 26 martie ANI a trimis BEC o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European. Atunci, BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul București decizia Biroului Electoral Central. Pe 5 aprilie, Tribunalul Capitalei a admis, însă, contestația lui Mircea Diaconu privitoare la dreptul lui de a candida, independent, la europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel București care, pn 9 aprilie, a menținut decizia tribunalului, decizia fiind definitivă. Astfel se face că, în ciuda rezoluției negative a BEC, Mircea Diaconu a putut candida, la alegerile din luna mai, la care a și câștigat un mandat de europarlamentar. Iar asta în condițiile în care Art. 25, aliniatul alineatul 2 din Legea 176/2010, stabilește că persoana care a fost în incompatibilitate „este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectiva sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibila, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de trei ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești care confirmă existența unui conflict de interese ori a unei stări de incompatibilitate”. În motivarea sa Tribunalul București a notat, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane față de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcții alese, între care și calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă și funcții numite. „În aceste condiții, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcția de europarlamentar, funcție în mod evident integrată funcțiilor eligibile, nu este incidentă interdicția invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocația legală incontestabilă de ocupa funcția de europarlamentar” se menționează în decizia Tribunalului București. În motivarea sa, instanţa bucureșteană a făcut referire și la sintagma „aceeaşi funcție”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcțiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că „ar însemna să se lovească în chiar susbstanța dispozițiilor constituționale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, inclusiv dreptul de a fi ales în Parlamentul European, și care concură cu exercitarea suveranității naționale”.
