Mai multe voci din opoziție dar și din presă au opinat că vizita președintelui Traian Băsescu la Casa Albă nu va exista, semn al șubrezirii relației pe axa Washington-București. Deși se înscrie în cadru unei vizite atipice din punct de vedere al protocolului diplomatic, presei fiind oferite foarte puține detalii despre programul șefului statului peste Ocean, autoritățile de la București au dorit o discreție maximă în condițiile în care va fi semnat cel mai important acord de securitate din istoria României, echivalentul intrării României în NATO. Președintele Traian Băsescu a avut întâlniri la cel mai înalt nivel la Washington, șeful statului român având o întrevedere în cursul zilei de ieri chiar cu președintele Barak Obama, întâlnire confirmată în cursul zilei de ieri pentru ziarul Curentul de surse de la Washington. Potrivit informațiilor noastre, discuțiile dintre cei doi șefi de stat au avut loc chiar la Casa Albă, în Biroul Oval, semn că vizita lui Traian Băsescu nu este deloc întâmplătoare, așa cum lăsau unii să se înțeleagă.
Întâlnirea cu președintele american nu este singurul punct de interes de pe agenda lui Băsescu de la Washington. Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, îl primește la Departamentul Apărării pe președintele Traian Băsescu, la ora 17.30 ora Washingtonului (14 septembrie, ora 00.30, ora României), urmând să fie prezentate onoruri la intrarea în Pentagon. Potrivit unui anunț de presă al Departamentului Apărării, secretarul Leon Panetta a fost gazda ceremoniei oficiale de primire a președintelui. Evenimentul s-a desfășurat pe treptele Pentagonului. Anterior, surse diplomatice au declarat că președintele României va avea, la Washington, o întâlnire cu directorul CIA, David Petraeus, la eveniment urmând să participe și șeful SRI, George Maior. Președintele Traian Băsescu a plecat, ieri dimineață, în vizita de lucru în Statele Unite dedicată semnării unor acorduri bilaterale, șeful statului fiind însoțit de șeful SMG, de miniștrii Apărării și de Externe, de directorii SIE și SRI și de ambasadorul american la București. Plecarea a avut loc în jurul orei 02.45. Din delegația română fac parte, alături de președinte, șeful SMG, generalul-maior Ștefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi și ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent și consilierul prezidențial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, președintele Traian Băsesescu este însoțit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, și de ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein. Administrația prezidențială a anunțat, sâmbătă, vizita de lucru a președintelui la Washington, menționând că scopul deplasării este legat de „finalizarea unor acorduri bilaterale“.
Acord istoric
În jurul orele 19.00, șefii diplomațiilor română și americană, Teodor Baconschi și Hillary Clinton au semnat, la Washington, acordul privind amplasarea unui scut antirachetă în România, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat. Acordul permite amplasarea și operarea unui sistem antirachetă american terestru, cu rachete SM-3. Acesta va fi amplasat în comuna Deveselu din județul Olt iar locul a fost ales strategic deoarece va acoperi și teritoriul Bulgaria, țară care nu va participa cel puțin în fazele incipiente la acest sistem. Această semnare este rodul a circa doi ani de runde de negocieri, conduse de unul dintre cei mai buni tineri diplomați pe care i-a avut MAE în ultimii 20 de ani. După ce a câștigat procesul istoric de la Haga, România versus Ucraina în privința delimitării platoului continental din Marea Neagra si stabilirea zonei economice exclusive, Bogdan Aurescu a fost desemnat să conducă un alt dosar important de politică externă al României „amplasarea elementelor scutului antirachetă“ în România. Această idee s-a născut imediat după venirea președintelui Barack Obama la Casa la începutul lui 2009 pentru ca în toamna aceluiași an, vicele Joe Biden să vină la București și să afirme că Bucureștiul „a adoptat cu brațele deschise noul sistem de apărare antirachetă“ pe care SUA deciseseră să îl introducă în Europa“. Au urmat apoi șapte runde de negocieri la nivel de diplomați și experți, eforturi care au fost răsplătite la 7 iunie, atunci când a fost parafat acest acord privind amplasarea scutului antirachetă în România.
Avioane și închisori
Prezența în delegația României a mai multor demnitari din cadrul instituțiilor de securitate ale României precum Armată, SIE sau SRI arată că există o colaborare strânsă în acest domeniu între aceste țări. În prezent, presa internațională dar și UE pune presiune pe autoritățile de la București să investigheze încă o dată problema existenței pe teritoriul României a unor centre de detenție ale CIA. O anchetă condusă de europarlamentarul Norica Nicolai a stabilit deja faptul că astfel de închisori secrete nu au existat iar noile dezvăluiri despre acestea sunt doar planuri care nu s-au concretizat niciodată. Totodată, prezența șeful SMG generalul-maior de aviație Ștefan Dănilă, dar și a ministrului Apărării, Gabriel Oprea care vor vizita Pentagonul ar putea indica faptul că România este în continuare interesată de achiziționarea avioanele de tip F-16 pentru a putea scoate din uz în 2012 avioanele uzate fizic și moral de tip MiG 21 Lancer. Cea mai nouă variantă de achiziție a unor astfel de aparate de zbor ar putea fi realizată de către România în colaborare cu Croația, Bulgaria și Turcia. Pentagonul urma să trimită României în primăvara lui 2011 o nouă ofertă de achiziționare, cu o nouă eșalonare a plăților.
Importanță sporită a Mării Negre
Din punct de vedere strategic, amplasarea acestor elemente al scutului antirachetă american în România va spori influența NATO la Marea Neagră. Conjugat cu radarul care urmează a fi amplasat în Turcia, Marea Neagră va deveni o zonă extrem de bine reprezentată din punct de vedere militar, fapt ce va conferi un plus de securitate pentru viitoarele transporturi de hidrocarburi dinspre zona Mării Caspice, UE insistând pentru realizarea proiectului energetic Nabucco, coridor energetic ce se dorește o alternativă la monopolul rusesc al gazelor livrare înspre Europa din direcția Rusiei via Ucraina. Din acest punct de vedere UE dorește accelerarea unor astfel de procese. Luni au început deja dezbaterile în Parlamentul European pe marginea rapoartelor privind problemele Mării Negre, unul dintre documente fiind redactat de europarlamentarul român Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Mării Negre, cu ajutorul căreia Bruxellesul speră să-și consolideze pozițiile în regiune. Acest document a stârnit deja revolta Moscovei care nu privește cu ochi buni dicuțiile pe această tema dintre statele membre UE și cele șase republici ex-sovietice incluse în „Parteneriatul Estic“, scrie Kommersant, preluat de Karadeniz Press. Rusia are o atitudine precaută față de eforturile UE de a-și consolida pozițiile în regiunea Mării Negre, mai ales după adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, între altele, planuri de promovare în regiune a principiilor democratice și ale drepturilor omului, sprijinirea aderării țărilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor în proiecte energetice cu UE – în primul rând Nabucco – și necesitatea soluționării „problemei teritoriilor ocupate“ Abhazia și Osetia de Sud, mai scrie sursa citată. Totodată, România este interesată de soluționarea dosarului transnistrean deoarece acest conflict înghețat, aflat nu departe de țărmurile Mării Negre se petrece deja de 20 de ani la numai 200 de kilometri de frontierele României.
Iulia Nueleanu
Mădălin Necșuțu
