Cu aproape o luna in urma, -Curentul- prezenta un caz extrem de grav de abuz al statului roman impotriva propriilor sai cetateni: luarea cu japca, de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), a terenurilor de pe langa Autostrada Bucuresti – Constanta, supranumita Autostrada Soarelui. Numirea la conducerea Ministerului Transporturilor a ministrului Radu Berceanu parea un semnal bun pentru schimbarea situatiei si intrarea in legalitate. Berceanu a dovedit rapid ca nu se da in laturi sa smulga fotoliile de sub fundurile grase ale unor directori de companii din subordinea ministerului sau cand i-a prins cu fofarlica. La prima vedere…
In cazul CNADNR insa, lucrurile nu au stat la fel. Desi ministrul Berceanu a recunoscut ca au fost facute multe ilegalitati la construirea autostrazii si a promis ca va lua masuri pentru a repara abuzurile, nu s-a intamplat deloc asa. Nu au fost trasi la raspundere cei care au comis abuzuri si nici cei care trebuiau sa se sesizeze si sa impiedice ilegalitatile, respectiv cei de la Inspectoratul de Stat in Constructii. Asta, in ciuda faptului ca, timp de cativa ani, sub ochii celor platiti din banul public ca sa impuna respectarea legii, alti indivizi platiti din banul public au incalcat legea cu nerusinare.
Inspectorii in constructii nu pot invoca in favoarea lor nici macar faptul ca ar fi fost indusi in eroare. Asa cum am fost informati ieri, intr-o convorbire telefonica, de catre Georgel Musat, inspector sef la Inspectoratul Judetean in Constructii Calarasi, pana in 2004, inspectorii au trimis o multime de adrese catre CNADNR, in care semnalau ilegalitatile comise de companie. Din nefericire, in ciuda faptului ca legislatia din domeniu este foarte clara si le pune inspectorilor la indemana o gramada de mijloace de coercitie – incepand cu amenzi si terminand cu desfiintarea constructiilor ilegale -, cei insarcinati cu controlul s-au multumit cu atentionari.
Ca sa fie totul frumos, Ministerul Transporturilor pregateste o hotarare de guvern prin care sa legalizeze exproprierile abuzive ale CNADNR. In acelasi timp, compania pregateste documentatia pentru scoaterea la concesionare a spatiilor de servicii, construite fara autorizatie si cu proprietate incerta.
-Slabiciunea- inspectorilor, inainte de alegerile din 2004, poate fi explicata destul de simplu, prin interventia factorului politic. -Autostrada Soarelui- a fost unul din caii de bataie ai propagandei PSD, atat ex-ministrul de resort Miron Mitrea, cat si ex-premierul Adrian Nastase facandu-si un punct de onoare din a participa la cat mai multe inaugurari, de fiecare data cand se mai facea cate un metru de autostrada.
-Profesionistii- din conducerea centrala a ISC
Presiunile politice nu-i absolva insa de vina pe inspectorii in constructii din Calarasi si nici pe sefii lor de la centru, pentru ca, datorita faptului ca nu si-au facut datoria, compania de stat a incalcat nestingherita o gramada de legi. Mai mult, CNADNR a creat un precedent extrem de periculos. Asa cum a recunoscut, -in teorie-, chiar si Georgel Musat, orice firma privata se poate considera acum indreptatita sa actioneze in stilul companiei de stat. Mai precis, sa ocupe un teren care nu ii apartine, pe marginea autostrazii, sa construiasca un spatiu de servicii, o benzinarie, un bordel, fara nici un fel de autorizatie si sa ceara sa fie lasata in pace cativa ani, ca sa beneficieze de pe urma abuzului comis.
Nici actuala conducere a Inspectoratului de Stat in Constructii (la nivel national) nu pare prea interesata de problema. Lipsa de interes a unora din cei cinci componenti ai consiliului de conducere al ISC nu este insa greu de inteles. In afara de prof. dr. ing. Dorina Nicolina Isopescu, inspectorul general de stat al ISC, din consiliu mai fac parte Oana Marinescu, purtator de cuvant al guvernului, Bogdana Balmus, consilier personal al premierului Tariceanu, sau Marian Muhulet, director la Secretariatul General al Guvernului.
Cand statul centreaza si da cu capul
O tentativa de a pune lucrurile la punct a existat. In urma unui control de la sfarsitul anului trecut, prin procesul verbal nr. 1065/ 28.12.2005 al Inspectoratului Judetean in Constructii Calarasi, semnat de inspectorul sef Georgel Musat, CNADNR a primit o amenda de 100 de milioane de lei vechi. Documentul consemna ca in -Autorizatia de construire 42/ 26.09.2001 (care autoriza autostrada, n.red.) (…) nu sunt incluse suprafetele necesare executiei santurilor, imprejmuirii, respectiv extinderilor parcarilor si spatiilor de servicii aferente tronsonului de autostrada Lehliu – Drajna (…). In urma verificarilor efectuate de Inspectoratul Judetean in Constructii Calarasi s-a constatat ca, pentru aceasta extindere, CNADNR nu avea autorizatie de construire (…)-.
Compania a atacat sanctiunea in instanta, dar a pierdut. Conducerea CNADNR este insa plina de resurse, asa ca, in 28 februarie 2006, a prezentat o autorizatie de construire provizorie, desi nici acum nu are titlu de proprietate pe multe din terenurile pe care le-a ocupat.
Ministerul Transporturilor se grabeste insa sa aseze bomboana pe coliva. Pe site-ul ministerului, la pagina -Transparenta decizionala-, este afisat textul unui proiect de Hotarare de Guvern, semnat de Gheorghe Dobre. Titlul acesteia este: -Hotarare privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrarii <Sectiunea 2 Fundulea – Lehliu> si Sectiunea 3 Lehliu – Drajna> din cadrul obiectivului de investitie Autostrada Bucuresti – Cernavoda pe teritoriul localitatilor (…) din judetul Calarasi-. Desi lista terenurilor este secreta, nu poate fi vorba decat de terenurile pe care CNADNR le-a luat cu japca cu ani in urma. Practic, ministerul vrea sa legalizeze furtul.
Compania pregateste si ea documentatia pentru concesionarea spatiilor de servicii de pe autostrada. Chiar daca sunt grevate de procese cu fostii (actualii) proprietari, construite fara autorizatie, in pericol de a fi pierdute in instanta, CNADNR spera sa le plaseze unor investitori. Care sa fie suficient de fraieri ca sa investeasca zeci sau sute de mii de euro in benzinarii, moteluri etc. cu riscul de a se trezi ca au construit pe terenul unui proprietar privat. Suficient de fraieri ca sa se ofere voluntari la teapa CNADNR.
