
Geoană i-a propus lui Ion Iliescu un nou job, de supraveghetor al parlamentarilor PSD. Activitatea șturlubaticilor va fi monitorizată și punctată cu atenție, chiulangiii vor fi admonestați, iar cei care perseverează în greșeală vor fi trecuți pe lista neagră. Ochii pătrunzători de cucuvea vor surprinde orice mișcare nelalocul ei, încălcarea sistemului de vot, cedarea în favoarea adversarilor, mânăria de orice fel. Tataia și-a găsit, în sfârșit, un job pe măsură, culmea, chiar datorită celui mai tăntălău dintre prostănaci.
Fostul activist, președinte, criminal, senator și actual pensionar în parcul Kiseleff nu și-a dat încă ultimul duh politicianist. Chiar el a spus că nu va ieși din politică decât cu picioarele înainte, moment care, chiar dacă este așteptat cu sufletul la gură de numeroși români, mai mult sau mai puțin golani, va trebui să mai aștepte. Iliescu nu va pleca încă.
Iliescu e în cărți
Multă lume a crezut că Iliescu tinde să devină istorie – până și fostul său apropiat Virgil Măgureanu i-a dedicat o carte, ca de sfârșit de carieră "De la regimul comunist la regimul Iliescu". Totuși Iliescu se încăpățânează să se întrebuințeze, în plan politic, mai mult sau mai puțin eficient. Ultima sa combinație, pactul PSD-PNL, instrumentată prin Hrebenciuc, care ar fi urmat să aducă la putere conglomeratul liberalo-pesedist, a eșuat însă lamentabil.
Adevărul despre Ion Iliescu
Pe surse, în mediile de presă s-a aflat că Ion Ilici Iliescu s-a hotărât să-și scrie memoriile, în continuarea Cărții precedente de interviu/omagiu cu Volodea Tismăneanu. De data aceasta, sutele de pagini scrise de Tismăneanu care se refereau la memoriile unui Iliescu – pe atunci încă afazic și lipsit de memorie – vor fi completate cu date pe bune: Iliescu ne va spune cum a ajuns la Moscova și ce a studiat cu adevărat acolo. Vom afla cum a fost ca șef al studenților comuniști în perioada marilor epurări și arestări de după mișcările din 1956. La fel, cum a fost cu arestările după manifestațiile studentești din vara lui 1968. Apoi se pare că va povesti, și cu sprijinul lui Virgil Măgureanu, cum a pus la cale conspirația moscovită împotriva lui Ceaușescu. Cea mai suculentă parte a confesiunilor, transcrise de Vladimir Tismăneanu, cu acribia care îl caracterizează, se va referi la cum a ajuns la Televiziune în seara zilei de 22 decembrie 1989, și care a fost codul transmis în direct care a declanșat masacrul. Nu în ultimul rând, Iliescu va povesti adevărul despre Mineriada din 1990, despre crimele din iunie și despre cum a scăpat de cadavrele "în plus". Fără a intra în detalii, pentru a nu strica efectul de surpriză al cărții lui Ion Iliescu, sursele noastre ne-au mai spus doar că mai mult ca sigur volumul va apărea la editura Polirom, tot acolo unde au apărut Raportul Wiesel-Iliescu și alte texte compilate de Vladimir Tismăneanu cu măiestria specifică a lucrătorilor de la fostul Ștefan Gheorghiu, Academia de suflet a lui Ion Ilici Iliescu. Deja pe blogul său propriu și personal au început să transpire – tactică abilă de marketing – părți ale noii lucrări Ilici/Volodea.
Așadar, surprize mari ne așteaptă dinspre partea Bunicuței, alintat nu degeaba de foștii săi comilitoni cu apelativul "cârpă kaghebistă"…