Acum la CAB se desfășoară audierea lui Dan Voiculescu în procesul privatizării ICA în care acesta compare în fața judecătorilor, riscând o condamnare de 12 ani, după cum au solicitat procurorii anticorupție.
Dan Voiculescu a cerut să fie audiat primul. Judecătoarea Camelia Bogdan i-a adresat prima întrebare, care a căzut ca un trăznet : „Haideti sa incepem de la Crescent! Din 16 aprilie 1984!”
Mugur Ciuvică, actualul analist de serviciu al lui Voiculescu, cu ani în urmă făcea o serie de dezvăluiri incendiare la adresa lui Voiculescu, susţinând că averea acestuia provine de la un arab: „În ceea ce-l priveşte pe Voiculescu şi cele două obsesii ale sale – colaborarea cu Securitatea şi legătura sa cu conturile lui Ceauşescu sau banii fostei Securităţi, cred că ar fi interesant ca domnul Voiculescu să explice şi procedura prin care, la începutul anilor ‘90, practic a fost închisă şi a apărut grupul GRIVCO. Pentru că este o chestiune extrem de interesantă: firma CRESCENT aparţinea oficial unui arab, o persoană mai în vârstă. Acest arab, în 1990, imediat după Revoluţie, şi-a făcut un testament care ar putea intra în Cartea Recordurilor, pentru că acest arab, Fouad Sanbar, şi-a făcut un testament prin care a decis aşa: lăsa moştenire tot patrimoniul firmei CRESCENT copiilor săi, dar nu la moartea lui, ci la moartea lui Dan Voiculescu. Adică un bătrân arab, care avea şi doi copii bolnavi (am aflat asta din cartea domnului Voiculescu) nu-şi lasă averea copiilor săi, ci precizează în testament că averea va fi împărţită după moartea lui Dan Voiculescu, care era un simplu angajat al arabului respectiv. Acestea sunt lucruri pe care domnul Dan Voiculescu ar trebui să le explice – cum este posibil ca cineva să lase o avere de zeci, dacă nu sute de milioane de dolari – o moştenire care să fie împărţită nu după moartea persoanei respective, ci a unui angajat. Şi astfel, prin acest testament extrem de ciudat, Voiculescu devenea stăpânul patrimoniului CRESCENT, iar la un an de la acest transfer de proprietate se produce un al doilea transfer de proprietate, prin care firma GRIVCO cu capital social foarte mare – milioane de dolari, apare din nimic, ca fiind proprietatea domnului Dan Voiculescu, care până în acel moment a fost angajat la stat cu un salariu de 6.000-7.000 de lei. Brusc, în ‘91, după ce primeşte moştenirea respectivă, apare grupul de firme GRIVCO, cu capital, repet, de milioane de dolari, care începe să deruleze aceleaşi afaceri pe care le derula CRESCENT până în 1989“.
De 25 de ani, românii consideră că averea lui Voiculescu este de fapt averea lui Ceaușescu. Astăzi, luat prin surprindere de întrebarea judecătoarei, Dan Voiculescu ar putea declara în fața instanței, fără să-și propună asta, lucruri care pot constitui bazele unui nou dosar important pentru România: spălarea banilor fostei Securități, însușiți de Voiculescu și rulați până azi. Vom reveni cu amănunte
