Una dintre discuțiile judecătorul Stan Mustață despre dosarul lui Mihai Stoica a avut loc într-o toaletă, chiar cu o zi înainte să fie reținut, într-o discuție cu Boraciu, magistratul a spus că poate da o soluție favorabilă dacă va fi dată o sumă de bani: „Sub treizeci, dă-l în…”, potrivit DNA.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a judecătorului Stan Mustață, că într-o convorbire purtată în 28 aprilie, întrebat de Ion Boraciu, urmărit și el în același dosar: „Ce ai făcut cu Meme? Mai poți să faci ceva cu Meme?”, magistratul a răspuns afirmativ. El a ținut însă să precizeze că o eventuală soluție favorabilă poate fi dată doar dacă îi va fi remisă o anumită sumă de bani, fără să precizeze valuta: „Cincizeci, patruzeci, treizeci. Sub treizeci, dă-l în…”.
Într-o discuție anterioară, interceptată în 7 aprilie, în mediul ambiental, între Mustață și Boraciu, judecătorul a adus vorba despre contestația în anulare a lui Mihai Stoica, condamnat în dosarul transferurilor de jucători. Judecătorul spune, potrivit documentului citat, că deși i-a admis în principiu contestația în anulare, totuși, pe fond, va respinge cererea.
„Și la Meme? La Meme? Nelu, Nelu, la Meme? I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: Bă, ți-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o…(cuvânt obscen)…pe lege, …(neinteligibil)…, să fiu al dracu”, potrivit documentului citat.
Procurorii DNA mai arată, în referatul cu propunerea de arestare, că Stan Mustață a discutat de mai multe ori cu Ion Boraciu despre posibilitatea ca judecătorul să soluționeze favorabil la Curtea de Apel București dosarul privindu-l pe Mihai „Meme” Stoica.
Întrebat de Boraciu dacă mai putea soluționa favorabil cererea – „Nu mai poți s-o rezolvi?” -, judecătorul Stan Mustață lasă să se înțeleagă că ar putea pronunța hotărârea la termenul din 16 aprilie: „Ba da. Pe 16”.
Potrivit procurorilor anticorupție, una dintre discuțiile purtate despre acest dosar între Stan Mustață, Ion Boraciu și Mariana Curea, grefieră la Curtea de Apel București și complice a celor doi, s-ar fi purtat, la un moment dat, într-un grup sanitar.
Judecătorul Stan Mustață și grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel București, au fost arestați pentru 30 de zile, marți noapte, în dosarul de mită în schimbul unor soluții favorabile în dosare.
Decizia luată de Curtea de Apel București nu este definitivă, contestațiile judecătorului și grefierei urmând să se judece la instanța supremă.
Cei doi au fost reținuți marți, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
DNA a precizat că în acest dosar sunt urmăriți penal și Ion Boraciu și Florian Alexandru, prin intermediul cărora Mustață ar fi cerut bani de la unii inculpați și condamnați, în schimbul unor pronunțări favorabile acestora.
Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustață, Boraciu și Alexandru au constituit un grup infracțional organizat, sprijinit de Curea, în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție judiciară, urmărind obținerea de beneficii materiale.
„În acest context, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, membrii grupului au accesat informații cu caracter confidențial din dosarele penale aflate pe rolul Curții de Apel București, în vederea identificării și contactării mituitorilor și cumpărătorilor de influență, în scopul pretinderii de la aceștia a unor foloase materiale, în schimbul obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile”, a arătat DNA.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că o contestație în anulare formulată de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei și una de eliberare din arest se numără printre dosarele în legătură cu care judecătorul Stan Mustață ar fi cerut mită de la inculpați și condamnați, în schimbul unor soluții favorabile acestora.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat, marți, reținerea și arestarea preventivă a magistratului Stan Mustață.
Potrivit DNA, în acest dosar sunt urmărite penal șase persoane, suspectate de luare de mită, trafic de influență, cumpărare sau folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
