Numărul celor care nu au un loc de muncă, dar nici nu fac ceva ca să-și găsească este de 458.000, potrivit datelor oficiale date publicității de către INS. Cele mai multe persoane, adică peste 60 la sută, locuiesc în mediul rural. Iar numărul femeilor care nu au o slujbă, dar nici nu caută este mai mare decât al bărbaților: 241.000 de femei față de 217.000 de bărbați.
Raportat la media Uniunii Europene, în România procentul celor care nu vor să muncească este cu un sfert mai mare. Mai exact, această categorie reprezintă 4,6 la sută din forța de muncă a țării noastre, față de 3,6 la sută în Uniune. Între statele membre ale Uniunii Europene, acest indicator variază între unu la sută în Franța și aproape 12 la sută în Italia.
Datele statistice arată că vârsta acestor persoane este cuprinsă între 15 și 74 de ani, iar în ultima săptămână nu au muncit nici măcar o oră pentru a obține venituri. Pe de altă parte, aceste persoane doresc să lucreze, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dar nu și-au căutat un loc de muncă în ultima lună. Prin urmare, ne aflăm în fața unui paradox românesc, în care oamenii ar dori să muncească dar nu fac nimic în acest sens.
În anul 2012, 239.000 persoane ocupate cu program parțial doreau și erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate, se arată în comunicatul remis vineri de oficialii Institutului Național de Statistica. Aceasta categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populația activa, 2,6% din populația ocupata si puțin peste un sfert (25,3%) din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parțial, mai spune INS.
La nivelul UE, 3,8% dintre persoanele active erau subocupate in anul 2012. Cele mai mari ponderi ale persoanelor subocupate in rândul populației active s-au înregistrat in Irlanda (6,9%), Marea Britanie si Spania (ambele cu 6,0%), Cipru, Portugalia si Suedia (toate 3 cu 4,7%) si Germania (4,3%), iar cele mai mici in Republica Ceha (0,5%) si Bulgaria (0,8%). În România, fata de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a crescut cu 2 mii.
Rata somajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forței de munca in gospodarii, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice si sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completa a situației si evoluției pieței muncii, INS publica de asemenea, cu periodicitate anuala, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populație ocupata sau inactiva având unele similitudini cu populația in șomaj si grade diferite de atașament fata de piața muncii (comparativ cu situația standard a categoriei din care fac parte) si anume:
– persoane subocupate;
– persoane inactive care cauta un loc de munca, dar nu sunt disponibile sa înceapă lucrul;
– persoane inactive care nu cauta un loc de munca, dar sunt disponibile sa înceapă lucrul.
Ultimii 2 indicatori ("persoane inactive care cauta un loc de munca, dar nu sunt disponibile sa înceapă lucrul" si "persoane inactive care nu cauta un loc de munca, dar sunt disponibile sa înceapă lucrul"), alcătuiesc împreună "forța de munca potențială adițională".
Rudi Vania
