– -Iar band vin sa-l dau inaintea parintelui de fata si sa-l bag in cotet in pielea goala, sa saza 30 de zile si sa-i dau 40 de toiage pre pod in mijlocul targului-
Cu doar cateva zile inainte de 1 aprilie, a iesit la lumina dintre cartile prafuite ale Muzeului Primei Scoli Romanesti din Scheii Brasovului un document pe cat de important pe atat de orignal. Profesorul Vasile Oltean, directorul Muzeului, a descoperit intre paginile unui Manual de Filosofie textul unui juramant vechi de peste 400 de ani. Brasoveanul Costea, care nu stia slova cartii si era om cu patima vinului, se jura in fata protopopului Vasile Holban ca se va lasa de narav si ca ii va duce nevestei toti banii pe care ii iroseste pe bautura. Sanctiunile incluse in textul juramantului sunt foarte convingatoare chiar si pentru amatorii bauturilor tari din zilele noastre: 40 de toiage pe spate in piata publica si o luna de stat in cusca.
Cel mai vechi manual de filosofie din tara noastra
-Manualul pe care l-am descoperit si in care am descoperit respectiva insemnare este, in mod sigur, cel mai vechi manual de filosofie din tara noastra. Pe una dintre paginile goale ale manualului, in 1601, protopopul Vasile Hoban a scris de mana textul respectiv, in limba romana si cu grafie chirilica-, declara profesorul Vasile Oltean.
Autorul insemnarilor este protopopul Vasile Holban, fiul dascalului Barbu Holban, de la Prima Scoala Romaneasca. Brasoveanul Radu Murgan s-a pus chezas pentru indreptarea betivului Costea, urmand sa fie garantul pedepsirii sale crunte in cazul in care juramantul este incalcat.
Limbajul in care a fost scris documentul pastreaza parfumul de epoca al culturii cultivate in jurul primului lacas de invatamant din tara noastra: -Adeca eu, Radu Murgan, dat-am credincios zapisul mieu la mana parintelui protopopului Vasii Hoban, impreuna cu tot cinstitului sabor, precum sa sa stie ca m-am bagat eu Radu Murgan chezas pentru cumnatul mieu Costea-. Juramantul lepadarii de narav nu este deloc usor de respectat, mai ales cand la mijloc este imbunarea sotiei disperate de aventurile bahice ale barbatului betiv: -Cum intr-un an vin sa nu mai bea si precum va duce muierei lucrul in casa si bucate ce va putea sa munceasca impreuna cu fameia, unul de o parte, altul de alta parte. Sa o cinsteasca ca pre o muiere si muierea ca pre un barbat-. Pedeapsa pentru incalcarea juramantului inseamna moarte pentru betivul care nu se poate lepada de narav, iar executia netrebnicului urmeaza sa aiba loc in cel mai rusinos mod cu putinta: pe Podul Batuselor, in Piata Sfatului. -Iar nefacand unele ca acestea, sa aib eu, Radu Murgan, a sta de fata inaintea parintelui si inaintea cinstitului sabor, iar band vin sa-l dau inaintea parintelui de fata si sa-l bag in cotet in pielea goala, sa saza 30 de zile si sa-i dau 40 de toiage pre pod in mijlocul targului, iar nedandul de fata, sa petrec eu asa precum m-am prins si pentru credinta mea pus-am si degetul ca sa sa creaza in tot locul si la fiestece judecata-.
Informatii pretioase despre justitia de la 1601
Juramantul este un document cat se poate de serios, iar cea mai buna dovada a acestui lucru este chiar semnatura pe care o poarta, urmata de data exacta a legamantului: -Eu, Radu Murgan, si an eu, Vasii. 7121, mai 22 dni-. 7121 este exact corespondentul anului 1601, iar particula dni este arhaicul pentru cuvantul -zile-.
Documentul descoperit intre rafturile pline de praf si incarcate de vreme ale Muzeului Primei Scoli Romanesti aduce informatii extrem de importante despre modul in care se faceau judecatile in Brasovul anului 1601. Locul ales pentru pedepsirea netrebnicului, Podul Batuselor, este spatiul in care erau arse vrajitoarele si in care erau batjocoriti toti nevrednicii din cetatea Brasovului. Mai mult decat atat, documentul aduce precizari extrem de importante asupra modului in care sa facea justitie in Brasovul anului 1601. -Desi orasul avea Universitatea Germana drept for judecatoresc, este foarte interesant sa constatam faptul ca judecatile erau facute de protopop, adica de un preot din Schei si nu de autoritatile vremii-, spune profesorul Vasile Oltean. Manualul contine marturii despre operele filosofice inca necunoscute ale primului ctitor de manastiri din Romania, Nicodim de la Tismana.
Directorul Muzeului de la Prima Scoala Romaneasca din Scheii Brasovului spune ca documentul proaspat descoprit nu mai are nevoie de o autentificare a filologilor. Unul dintre motivele care garanteaza validitatea juramantului de la 1601 este legat de faptul ca hartia Manualului de Filosofie poarta filigranul unei fabrici venetiene care aproviziona, la acea vreme, marile lacasuri culturale europene.
