Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, este inclusă pe lista publicată miercuri de site-ul politico.eu, intitulată ’28 de oameni din 28 de țări, care configurează, agită și răscolesc Europa’, alături de alte personalități, câte una din fiecare țară membră a UE, printre care comisarii europeni Valdis Dombrovskis (moneda euro și dialog social) și Margrethe Vestager (concurență), premierul ungar Viktor Orban, actualul prim-ministru al Scoției, Nicola Sturgeon, dar și cântărețul belgian Stromae, anunță AGERPRES.
Întrebată de politico.eu care ar fi sloganul său pentru Europa, Laura Codruța Kövesi a răspuns: ‘Mai multă educație, mai puțină corupție’.
Șefa DNA mărturisește că nu admiră în mod special niciun personaj istoric, dar precizează că admiră ‘oamenii care au reușit să facă ceva în viață, care sunt serioși, responsabili și profesioniști’.
La întrebarea ‘Care sunt cele trei lucruri pe care le luați cu dumneavoastră oriunde mergeți?’, răspunsul lui Kövesi este ‘O carte, echipament sportiv și un telefon’.
‘Prima femeie devenită procuror general al României, Laura Codruța Kövesi avea numai 33 de ani când a fost numită în această funcție, în 2006. După șapte ani, a fost marcată o altă bornă atunci când Kövesi a fost numită șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), o instituție creată pentru a combate corupția la nivel înalt în perioada când România se pregătea pentru aderarea la UE. De atunci, ea conduce instituția care a anchetat cazuri de corupție implicând politicieni români marcanți, din toate partidele: fostul ministru Elena Udrea; primarul municipiului București, Sorin Oprescu; fratele fostului președinte Traian Băsescu și Victor Ponta, care la momentul punerii sub acuzare, în septembrie, încă era prim-ministru’, notează publicația online, citată de AGERPRES.
Aceasta mai reține faptul că, numai în primele nouă luni ale acestui an, DNA condusă de Kövesi a pus sub acuzare 14 actuali sau foști parlamentari, patru miniștri, pe Victor Ponta, care a demisionat la începutul lui noiembrie, și 10 primari de orașe.
Fiică de procuror, Kövesi a făcut dreptul la începutul anilor ’90, primii ani ai noii Românii democratice. Ea și-a început activitatea într-un cadru eminamente masculin, când ‘sistemul încuraja discriminarea de gen’ în ceea ce privește numirile. ‘De atunci lucrurile s-au schimbat. Discriminarea a dispărut din sistemul judiciar, iar numirile și promovările se bazează acum pe alte criterii’, explică șefa DNA pentru politico.eu.
În prezent, mulți cetățeni obișnuiți o privesc pe Laura Codruța Kövesi cu speranța că politica și societatea din România pot fi curățate de corupția profundă care a afectat țara după căderea comunismului, adaugă publicația citată.
Există și critici ai șefei DNA, care susțin că aceasta face jocuri politice. Răspunsul ei este acela că DNA îi urmărește pe toți oficialii suspectați de fapte de corupție, în ultimii ani fiind anchetați politicieni din toate partidele, indiferent că acestea se aflau la putere sau în opoziție. În 90% din cazurile de punere sub acuzare s-au dictat condamnări, ceea ce, subliniază șefa DNA, arată că probele sunt solide și procedura judiciară este respectată.
‘Pentru ca lupta anticorupție să aibă succes, voința, hotărârea și abilitățile noastre nu sunt suficiente. Este vital ca independența procurorilor și stabilitatea instituțională a DNA să rămână neschimbate’, conchide Laura Codruța Kövesi.
