Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunță, într-un comunicat dat publicității joi, că analizează sesizarea Comisiei Europeane pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate în Parlamentul României, printr-un amendament depus de Laura Vicol în numele coaliției PNL-PSD-UDMR.
”Avertizorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și de urmărire publică. Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor) are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să protejați avertizorii, limitați detectarea. Dacă nu detectezi, nu poți investiga și urmări penal.
Procurorul-șef european a reținut în mod corespunzător că la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în cele din urmă o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor. Pe baza analizei preliminare a legii, și în special a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acestuia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste prevederi ar fi contrare denunțătorilor. Legea reprezintă un pas înapoi în ceea ce privește nivelul actual de protecție, stabilit în legislația națională din 2004.
Principalul punct de îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de demotivare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent, asigurând buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupție sau alte încălcări ale dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.
Este important de amintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunile sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu ultimele evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”
PSD + PNL + UDMR = F S N
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, lipsa recuperarii prejudiciilor sau pagubelor, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).