Laura Codruţa Kovesi a declarat marţi că, de când conduce DNA, nu a primit nicio informare de la Serviciul de Informaţii Externe, spre deosebire de alte structuri de informaţii, care au făcut sesizări către Direcţia Naţională Anticorupţie.
„În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrare, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar 4 dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit și SIE un punctaj oarecum mic. Aș putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcție nu am primit niciun fel de informare de la SIE”, a afirmat Kovesi, prezentă la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracțiunii: de la prejudiciu până la confiscare și a doua ediție a Indexului Sustenabilității DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.
Şefa DNA ridică un semn de întrebare, având în vedere că sunt inculpaţi care şi-au deschis firme în străinătate sau care au conturi şi proprietăţi scumpe.
„Cu toate acestea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux”, a declarat Codruţa Kovesi la conferinţa „Piedicile si performantele anticorupţiei”.
Totodată, Kovesi a declarat că uneori a aflat informaţii din investigaţii jurnalistice.
„Credem că se pot cumpara proprietăţi imobiliare în Franța cu 6-7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu se împiedice de acest lucru? Este ilegal să deţii aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA. Nu pot să îmi explic. Există o obligaţie legală pe care trebuie ca orice ofiţer de informaţii, orice şef de serviciu trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că nu există informaţii. E de siguranţă naţională atunci când cineva transferă milioane de euro în altă ţară, când sume considerabile de bani sunt transferate prin offshore-uri”, a declarat procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.
Ea a vorbit şi despre colaborarea cu alte servicii secrete, Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, şi Serviciul de Informaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
„Am înregistrat o creştere a sesizarilor venite din parte unor servicii de informaţii. DGIPA a ajuns de la două sesizări la patru, iar Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI),din Ministerul de Interne, a înregistrat o creştere semnificativă, a ajuns la 22 de sesizări”, a precizat Codruţa Kovesi.
SIE a răspuns printr-un comunicat de presă:
Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă este abilitat să comunice următoarele:
Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAȚ. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.
Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.
SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.
În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.
Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.
Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.
În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care „nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.
Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.
Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).
Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc.). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.”
Așa se întâmplă când legile românești se bat exact cap în cap. Și Kovesi și Ungureanu au dreptate: fiecare a invocat câte o lege în vigoare. Kovesi, Codul Penal: Art. 267, Omisiunea sesizării, funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, (angajații SIE fiind funcționari publici conform definiției din Codul penal)
Ungureanu a invocat propria lege de funcționare.
Penibili, parlamentarii din comisia de control SIE, în loc să armonizeze legislația îl cheamă pe Ungureanu la raport. Vai de ei: Calimente, Căprar, Obreja și Weber.
