Majoritatea terenurilor se afla in zona indiguita dintre Dunare si bratul Borcea, fiind obtinute prin desecare. Acestea sunt in ograda Administratiei Domeniilor Statului (ADS) si fac, din perioada 2000-2003, obiectul unor contracte de concesionare pe 49 de ani catre mai multe firme cu profil agricol. Firmele in cauza au investit multe miliarde in amenajari, asa cum sunt obligate, de altfel, prin contractele cu ADS.
In 7 mai a.c., Comisia judeteana a hotarat ca toate comisiile locale care nu mai au la dispozitie teren agricol pentru punerea in posesie a fostilor proprietari sa fie arondate localitatilor Giurgeni, Movila, Stelnica si Bordusani pentru preluarea terenurilor de la stat. Prin aceeasi hotarare se cerea comisiilor locale sa solicite acordul fostilor proprietari pentru mutarea amplasamentului terenurilor care urmau sa le fie restituite, pe raza celor patru localitati. Imediat ce s-a raspandit vestea despre amplasamentul viitoarelor terenuri retrocedate, au aparut cumparatori potentiali, care i-au contactat pe viitorii proprietari, fapt care ne-a fost confirmat de mai multi dintre acestia, ca si de subprefectul Petre.
ADS zice -halt!-
Lucrurile s-au dovedit a fi insa mai complicate. Barna Tanczos, directorul ADS, ne-a declarat ca a luat legatura cu Marinica Cazacu, prefectul judetului Ialomita, si i-a comunicat ca terenurile din administratia institutiei sale, aflate pe raza comunelor Stelnica si Bordusani, nu pot intra in procesul de retrocedare. Terenurile obtinute din desecari au acelasi regim ca si cele aflate in proprietatea statului inainte de 1940 sau cu terenurile coroanei, din fermele de stat, respectiv nu intra in obiectul legilor de retrocedare, a spus Barna Tanczos. El ne-a mai declarat ca singurele suprafete, cateva sute de hectare, care ar putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate reprezinta circa 2-3% din terenurile ADS din Ialomita si sunt terenuri care au avut proprietari, chiar daca sunt in fosta zona inundabila. Directorul ADS a mai spus ca, in urma discutiei cu prefectul, aceasta a fost de acord sa caute alte solutii.
Barna Tanczos a vorbit si despre firmele care au concesionat terenurile respective. Conform declaratiilor sale, in contractele de concesionare exista o clauza care specifica faptul ca, in caz ca terenul concesionat este retrocedat, ADS nu trebuie sa despagubeasca firmele pentru investitiile facute. In cazul din Ialomita insa, directorul ADS a repetat ca nu se pune problema retrocedarii.
Smecheriile imobiliare, sport national
Subprefectul Gigi Petre l-a contrazis insa pe directorul ADS, desi declaratiile lui Barna Tanczos sunt fundamentate pe legislatia in vigoare. Conform spuselor subprefectului, lucrurile nu sunt deloc stabilite, specialistii din Prefectura fiind de parere ca si terenurile din administratia ADS pot fi folosite la retrocedari. Gigi Petre a recunoscut ca sunt interese puternice legate de terenurile din zona indiguita. El ne-a dat exemplul a doua firme, Risospoti (italiana) si Martifer (spaniola), ambele cu profil agricol, care au notificat deja Prefectura despre faptul ca au cumparat de la mai multi titulari dreptul de creanta asupra statului (dreptul de a li se reconstitui proprietatea sau de a fi despagubiti). Cele doua firme fac presiuni pentru urgentarea procesului de restituire a terenurilor, fiind foarte interesate de pamantul din administrarea ADS.
Daca in privinta celor doua firme exista macar circumstanta ca vor sa faca agricultura pe suprafete mari, pe model european, in cazul speculantilor de teren exista un singur interes: profitul maxim pe seama naivilor care si-ar vinde drepturile si pe a celor care ar cumpara ulterior de la ei. Subprefectul de Ialomita ne-a declarat ca nu a fost contactat de asemenea persoane pentru a se face presiuni asupra sa si s-a declarat convins ca nici el, nici prefectul nu ar ceda la asemenea presiuni. Sursele noastre din zona ne-au declarat insa ca s-au facut deja interventii la diverse autoritati (este drept, fara sa fie mentionata Prefectura), pentru ca terenurile ADS sa fie trecute, cu cea mai mare graba, din proprietatea statului in cea a celor care au semnat antecontracte de cumparare si imediat in proprietatea lor. Chiar daca pentru asta trebuie incalcate mai multe legi.
