Senatorii au respins miercuri propunerea legislativă cu privire la interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide și anularea licențelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă.
Inițiativa a fost respinsă pentru că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei legi organice, fiind exprimate 8 voturi pentru, 87 împotrivă și 10 abțineri. Termenul de adoptare tacită era 7 noiembrie.
Proiectul, inițiat de deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru, prevede ca pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre să fie interzisă utilizarea fracturării sau fisurării hidraulice pentru explorarea hidrocarburilor gazoase sau lichide.
De asemenea, potrivit acestuia, fapta de a utiliza fracturarea sau fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoane fizice.
Inițiatorul arată, în expunerea de motive, că fracturarea hidraulică este o tehnică extrem de controversată utilizată pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în șisturi (roci laminate) din zona continentală sau maritimă constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantități de apă amestecată cu nisip și compuși chimici în scopul fragmentării rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea.
„Multiplele controverse se referă la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul uriaș de apă, 35.000 de metri cubi doar pentru inițiere, poluarea apei freatice și a aerului, distrugerea unei uriașe zone de teren, a florei și faunei, scoaterea unor importante suprafețe din circuitul agricol sau producerea de cutremure și alunecări de teren, tratarea dificilă a apelor reziduale, precum și efectele nocive asupra sănătății, întrucât fluidul utilizat conține 750 de substanțe chimice, din care cel puțin 38 sunt substanțe extrem de toxice și opt cancerigene“, se arată în document.
Mihaela Dobrescu