Deși nimeni nu critică țara, ci pe oamenii care-o conduc care nu sunt egali cu țara, Dragnea vrea să introducă pedeapsa cu pușcăria, ca pe vremea lui Ceaușescu pentru cei care defăimează politicienii.
Monica Macovei a anunțat că „Ziarul Libération m-a întrebat ce cred despre propunerea lui Dragnea și a PSD privind o lege „anti-defăimare”. Am spus că Dragnea nu este statul, iar proiectul lui de lege „anti-defăimare” reflectă o atitudine dictatorială. Oricine poate fi pedepsit de o asemenea lege.
Am amintit că, prin schimbarea constantă a legislației – legile justiției, Codurile penale -, Dragnea transformă România într-un paradis pentru corupți și că românii sunt oameni cinstiți care au ieșit în stradă pentru a protesta față de derapajele puterii. Oamenii au scandat: „Nu suntem o țară de hoți”, iar Dragnea și PSD i-au acuzat că defăimează țara.
Publicația franceză subliniază că partidul socialist aflat la putere în România este gata să îi pedepsească pe toți cei care critică țara și a stat de vorbă inclusiv cu jurnaliști pentru a-si documenta articolul.”, spune Macovei.
Perioada de dupa 1989 traita de romani este caracterizata de TRADARE,PERVERSITATE SI IPOCRIZIE.
TRADAREA, in societatea romaneasca a devenit o parte permanenta a cotidianului politico-social si economico-administrativ. Majoritatea romanilor tradeaza ca ticalosii pe toate planurile si sunt tradati continuu de cei carora le acorda incredere. Tradarea este dureroasa atunci cind simtim cum suntem tradati de oamenii falsi, ticalosi, dar nu si cand noi tradam cu multa usurinta curveasca.
Ignorind aspectul public negativ poate exista si tradare justificata de alegerea interesului propriu in realizarea celui mai simplu instinct, acela de a supravietui.
Actul de trădare semnifica in primul rand lipsa, unei valori umane esentiale, a credintei, a unor convingeri, pentru ca nici un om cu crez adevarat nu poate trada. Tradeaza cel ce nu are nici o credinta si care se ascunde sub masca servilismului, ipocriziei si a falsitatii.
Tradarea este considerata un mare pacat, deoarece viata a dovedit-o ca nu este usor sa decidem impotriva vointei noastre, a tentatiilor ticaloase sau a interesului nostru marsav si putini sunt cei care au vocatia de martiri.
In politica romaneasca postdecembrista nu s-a remarcat nici un caz de loialitate politica cu finalitate glorioasa sau virtute, in schimb s-a putut vedea foarte frecvent tradarea calificata, prin aplicarea diferitelor moduri de operare imorala in interese meschine de partid, de grup sau personal.
In existenta oricarei intelegeri(contract) politice, in drumul spre realizarea tintelor nobile trambitate pentru a fi auzite de creduli, totdeauna au aparut situatii in care cel putin un politician, animat de ganduri negre dusmanoase, imorale a demonstrat ca interesul lui este altul mult mai important, mai presus decat al celorlalti de langa el si atunci a intervenit ruptura in urma caruia s-a urzit tradarea politica ca o alegere egoista, fara a mai interesa ca aceasta este de fapt facuta impotriva, celor cu care a mers impreuna pina in acel punct al unui traseu comun sau a celor care i-au acordat increderea.
Datorita TRADARII, incompetentei si imoralitatii putine obiective politice de interes general, national au mai fost finalizate conform intelegerilor stabilite initial in mod demagogic.
Politicienii romani, pentru a fi alesi, au promis si cautat sa convinga prin viclenie, siretenie si mecanisme demagogice cat mai multi alegatori pentru a le castiga votul sau pentru a le fura picatura de putere publica. Dupa castigarea mandatului marea majoritate a acestor IMPOSTORI (mai ales daca au si imunitate) au tradat, acoperindu-se cu justificarea politicii personale, ridicata mult mai sus decat rangul oricarui votant sau semen de-al sau. Ei nu pot dovedi spirit de voluntariat ori de sacrificiu.
In acest context este clar ca majoritatea POLITRUCILOR care acorda TRADARII rang de virtute nu mai pot dovedi DEMNITATE deoarece, sunt lipsiti de anumite valoari umane, cinste, merite morale si de instictul politic suprem de a preţui omul sau de a manageria destine umane.
In cazul unor conflicte sociale, niciodata nu se poate clarifica situatia despre cine a tradat primul, pentru ca frustrati de pierderea suferită, cei care se simt sacrificati, se arata a fi tot politicienii stapaniti de ura si egoism, plini de sine si incapabili de a-si recunoaste propriile tradari. Astfel ei devin victime artificiale si razbunatori crunti in numele unei moralitati lipsite de orice constiinta a tradarilor pe care le-au facut.
“Calea TRADARII NATIONALE totdeauna a fost croita de/prin politica”. Cateva maxime cu referire la tradare sustin cele consemnate: “Servilismul este masca tradarii”- Francesco Orestano ; “Nu este credincios faţă de nimeni şi de nimic cel ce-şi poate trăda tovarăşul de trudă”- Antoine de Saint-Exupery; “Trădarea niciodată nu-nfloreşte desi e un spin. De ce oare? De-ar înflori n-ai mai putea să-i spui trădare” – John Harington
Aceasta lege „anti-defaimare” este sa se puna pumnul in gura celor ce informeaza institutziile europene cu faradelegile ce le-au comis si le vor comite acesti oligarhi socialisti de caviar PSD+ALDE-isti ce conduc tzara si vor prin toate mijloacele s-o subjuge zeci de ani de acum incolo….De aceea vor sa slabeasca si sa calareasca justitzia…si sa-i mutzeasca pe totzi…
După ce au distrus-o şi furat-o bucată cu bucată, acum coloniştii cominternişti şi slugile lor vor să o şi batjocorească în voie, fără să-i deranjeze nimeni.
Liberation uita sa mentionnez, ca PSD este un partid national-socialit, condus de un puscarias in timpul executiei pedepsei si ca parlamentul romanesc este 65 % format din infractori penali.