În est și sud-est vremea va fi caniculară, iar în jumătatea de vest a teritoriului instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Cel puțin așa arată prognoza emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru următoarele zile. Ieri, în estul Munteniei, în sudul Moldovei și în Dobrogea, indicele de confort termic a depășit pragul critic de 80 de unități. Bucureștenii cu greu au făcut față caniculei din ultimele zile. Potrivit Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), „din 31 iulie, ora 8.00, și până în 5 august (n.r. – ieri), ora 8.00, au fost înregistrate 5.657 de solicitări, cu 3.297 de urgențe, din care 232 pentru căzuți în stradă, 523 pentru lipotimii și sincope și 22 pentru insolații“. Și dacă în unele zone temperaturile sunt insuportabile, în altele se înregistrează vijelii și precipitații abundente. Astfel, miercuri seară, Drumul Național 17, care face legătura între Transilvania și Moldova, a fost blocat pe un sens de mers, în Pasul Tihuța, după ce mai mulți copaci rupți de vânt au ajuns pe șosea.
Un nou an-record din punct de vedere al temperaturii medii globale?!
Prima jumătate a acestui an a fost identificată de cercetătorii de la Institutul Goddard/NASA ca fiind cel mai călduros interval ianuarie-iunie, la nivelul temperaturii medii globale, din întreaga bază de observații instrumentale care cuprinde 131 de ani, a declarat pentru „Curentul“ șeful Secției Climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu. „Aceste caracteristici sugerează că estimarea făcută atât de cercetătorii nord-americani, cât și de cei britanici la sfârșitul anului 2009 e pe cale să fie validată de realitate. Ei au estimat că anul 2010 ar putea să devină un nou an-record din punct de vedere al temperaturii medii globale, întrecând ca anomalie termică pozitivă anii 1998 și 2005. Cum se proiectează la nivel regional această creștere-record a temperaturii medii anuale calculată la nivel global este însă o problemă aflată încă în centrul dezbaterii științifice“, a explicat Bojariu.
Furtuna geomagnetică – „un fenomen normal“
Furtuna geomagnetică monitorizată și studiată și de Observatorul Geomagnetic „Surlari“ este catalogată ca fiind „un fenomen normal“. Potrivit reprezentanților Institutului Geologic al României, „activitatea geomagnetică și efectele ei, precum distrugerea rețelelor de transport pentru energie electrică, întreruperea sau distorsionarea comunicațiilor prin radio, distrugerea sateliților de comunicații, nu au depășit amplitudinea unor furtuni magnetice mult mai ample, cum au fost cele din 1859, 1989, 2000 și 2003“.
