Astfel, Laurențiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Liviu Adrian Durbac, șef al Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, în prezent șef al Biroului Vamal Târguri și Expoziții București, Liviu Costel Bratu și Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncți ai șefului Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, Adrian Sorin Pătrașcu, ofițer de poliție, comandant al „Grupului de nave“ Constanța din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și inspectori, lucrători, comisionari și intermediari vamali, asociați și administratori ai unor firme au fost duși în arestul poliției Capitalei. La ieșirea din sala de judecată, avocatul care îl apără pe Mironescu a declarat că apărarea nu s-a putut face eficient din cauză că procurorii nu au pus la dispoziție probele materiale din dosar, ci au făcut doar referiri la ele și că fapta de care este acuzat nu are legătură cu activitatea portuară. „Din păcate nu am avut acces la probele acestui dosar, singurele acte ce ne-au fost prezentate fiind doar rezoluția de începere a urmăririi penale, care cuprinde încadrarea juridică a faptei, precum și o descriere sumară a situației de fapt“, a declarat avocatul lui Laurențiu Mironescu, Apostol Armenu. Avocatul a mai arătat că nu ar fi avut timpul necesar la dispoziție pentru a vedea dosarul, precizând că acesta a fost pus la dispoziția apărătorilor de către judecător cu aproximativ trei ore înainte de începerea ședinței de judecată a propunerii de arestare preventivă. „Probele care îi vizează pe Mironescu și Bogatu sunt obținute exclusiv din interceptări ale telefoanelor, iar noi nu am avut acces la actele ce dovedesc modul în care s-au făcut aceste interceptări“, a spus avocatul.
Interceptările s-au făcut pe siguranță națională
Apărătorul a precizat că în acest caz este vorba de mandate emise privind infracțiuni la legea siguranței naționale, caz în care interceptările au fost făcute de Serviciul Român de Informații. „S-au făcut pe siguranța națională, iar noi nu avem certificate ORNISS pentru a le putea vedea, astfel că nu cunoaștem probele dosarului, ci doar referirile făcute de către procuror la ele“, a declarat avocatul. Întrebat despre acuzația de trafic de influență adusă clientului său, avocatul a precizat că grupul organizat de care vorbesc procurorii anticorupție se ocupa exclusiv cu activități portuare și că fapta de care este acuzat Mironescu, aceea că a pretins și primit 8.000 de lei cu promisiunea că va interveni la Ministerul Transporturilor, nu are nicio legătură cu activitățile grupului infracțional. Potrivit avocatului, care a indicat referirile din referatul procurorilor, pentru acești bani clientul său i-ar fi spus lui Pilcă Aurelian Cătălin că are influență și că poate vorbi la Ministerul Transporturilor pentru ca Pilcă să obțină un post de conducere la Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța S.A. Apostol a mai precizat că, „la acel moment, Mironescu nu prea avea influență“ și, mai mult de atât, el nu avea o relație bună cu ministrul transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, astfel că nu înțelege eventuala promisiune făcută ca acesta să intervină la Berceanu. Singura legătură cu vama a lui Mironescu, a mai spus avocatul, a fost acest Pilcă, ce dorea să obțină un post de conducere.
Mironescu și-ar fi dorit să fie directorul portului Constanța
Fostul secretar general al MAI, Laurențiu Mironescu, a declarat în fața instanței că nu își dorea funcția de la minister, ci un post de conducere în Portul Constanța, el precizând că avea o relație bună cu ministrul transporturilor, Anca Boagiu, dar că avusese divergențe cu Radu Berceanu. În acest context, Mironescu ar fi susținut că „totul este lucrătura lui Radu Berceanu“, conform unor avocați.
Banias a recunoscut că a cerut marfă de contrabandă, dar pentru a o dona
Senatorul democrat-liberal Mircea Banias, cercetat într-un dosar de corupție alături de mai mulți lucrători vamali din Constanța, a admis într-o emisiune televizată că i-a cerut lui Eugen Bogatu, fost director al Direcției Domenii Portuare din Constanța, mai multe bunuri contrafăcute, dar și-a justificat gestul prin faptul că a vrut să facă un act caritabil pentru surzi. „Anul trecut, de Crăciun, mi-am propus să fac o petrecere la Asociația Surzilor din Constanța, în care să ofer copiilor și familiilor de surzi din Constanța, persoane nevoiașe, cu handicap, un cadou. Nu în numele partidului. Erau în jur de 200 de persoane, cu tot cu copii“, a povestit Banias. Acesta a precizat că „l-a rugat“ pe Bogatu „să facă rost de niște echipamente“, pe care să le trimită direct la Asociația Surzilor. Întrebat dacă i-a promis lui Bogatu că, în schimbul ajutorului, se va implica pentru a bloca un proiect de act normativ prin care toate containerele care intră în România prin portul Constanța urmau să fie scanate, așa cum îl acuză procurorii, Banias a negat, explicând totuși că a avut discuții „în partid“ despre respectiva inițiativă legislativă.
