Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie protestează împotriva acţiunilor prin care Consiliul Superior al Magistraturii împiedică în mod nepermis exercitarea de către asociaţiile magistraţilor a dreptului conferit de lege de a participa la dezbaterea subiectelor de interes pentru profesia de magistrat
Un astfel de subiect este şi activitatea Inspecţiei Judiciare, care a făcut de-a lungul timpului obiectul a numeroase critici, ultimele pe care le reamintim fiind cele din hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în data de 18 mai 2021 şi din rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – în Raportul din 8 iunie 2021 se arată faptul că „Anii 2018 şi 2019 au fost marcaţi de controverse cu privire la abordarea CSM faţă de funcţia de inspector-şef, întrucât CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-şef în exerciţiu, în pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonanţe de urgenţă a guvernului.
Curtea de Justiţie a UE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară privind compatibilitatea cu articolul 2 şi cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competenţei guvernului de a efectua în cadrul Inspecţiei Judiciare numiri interimare în funcţii de conducere responsabile cu desfăşurarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor şi a procurorilor.
În hotărârea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat că o reglementare naţională nu poate să dea naştere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare şi cu exercitarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activităţii respectivilor judecători şi procurori sau de control politic al acestei activităţi. Curtea a statuat că o reglementare naţională este de natură să dea naştere unor astfel de îndoieli atunci când are ca efect, fie şi cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcţiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare şi de a exercita acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor şi a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare denumire prevăzute de dreptul naţional. Hotărârea reconfirmă scopul recomandării din 2018.
Autorităţile care supraveghează Inspecţia Judiciară, în special CSM, vor trebui să ţină seama în mod corespunzător de hotărâre, şi în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecţiei Judiciare. În ultimii ani, instituţiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidenţă existenţa unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecţiei Judiciare, menţionând proporţia ridicată a dosarelor înaintate în instanţă de Inspecţie, respinse în cele din urmă în instanţă, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuţiilor inspectorului-şef şi limitele competenţelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evoluţii au ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care noile dispoziţii ale legilor justiţiei privind numirea conducerii Inspecţiei Judiciare şi răspunderea acesteia oferă garanţii suficiente şi asigură echilibrul corect între judecători, procurori şi CSM.”
În aceste condiţii, întrucât pe ordinea de zi a şedinţei Plenului CSM din data de 29 iunie 2021 s-a aflat „Raportul de constatări faptice – Auditul extern al managementului Inspecţiei Judiciare pentru anul 2020”, la data de 28 iunie 2021, subscrisele am comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, în scris, intenţia de a participa, prin câte un reprezentant, la dezbaterea acestui subiect.
La data de 29 iunie 2021, cu mai puţin de o oră înainte de începerea şedinţei de Plen, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat însă, prin secretarul său general, faptul că, din cauza condiţiilor epidemiologice, şedinţele plenului se ţin într-o sală din incinta Parlamentului (alegere stranie pentru garantul independenţei justiţiei), în care echipamentele audio-video ale CSM au fost configurate fără a se lua în calcul participarea în sistem de videoconferinţă, deşi cadrul general legal recomandă o atare soluţie (Legea nr.114/2021) – http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/image2021-06-29-085636.pdf.
Această atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii este însă nu doar o nouă încălcare a recomandărilor care i-au fost adresate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – prin raportul MCV din 25 ianuarie 2017 s-a recomandat ca „CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor”, dar şi o încălcare gravă a înseşi legii în baza căreia Consiliul Superior al Magistraturii a fost înfiinţat şi funcţionează – art. 29 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 stabileşte, fără nicio condiţie, că „asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
